{"id":3036,"date":"2014-05-02T20:04:34","date_gmt":"2014-05-02T18:04:34","guid":{"rendered":"https:\/\/www.jesushuertadesoto.com\/?page_id=3036"},"modified":"2014-05-02T20:05:24","modified_gmt":"2014-05-02T18:05:24","slug":"bancile-centrale-si-sistemul-de-free-banking-cu-rezerve-fractionare","status":"publish","type":"articulo","link":"https:\/\/www.jesushuertadesoto.com\/en\/articles\/articles-in-romanian\/bancile-centrale-si-sistemul-de-free-banking-cu-rezerve-fractionare\/","title":{"rendered":"B\u0103ncile centrale \u015fi sistemul de free-banking cu rezerve frac\u0163ionare"},"content":{"rendered":"

Traducere de Octavian Vasilescu\u00a0*<\/b><\/a><\/p>\n

\u00cen pragul secolului al XXI-lea, teoria banilor, a creditului bancar \u015fi a pie\u0163elor financiare constituie cea mai important\u0103 provocare teoretic\u0103 a \u015ftiin\u0163ei economice. F\u0103r\u0103 a exagera, putem spune c\u0103, o dat\u0103 acoperit \u201egolul teoretic\u201d reprezentat de analiza socialismului, domeniul cel mai pu\u0163in cunoscut \u015fi totu\u015fi cel mai important r\u0103m\u00e2ne cel monetar. Dup\u0103 cum a eviden\u0163iat Friedrich A. Hayek\u00a0[1]\u00a0<\/a>, gre\u015felile metodologice, lipsa cunoa\u015fterii teoretice \u015fi, ca o consecin\u0163\u0103 a acestora, practicile coercitive sistematice de origine guvernamental\u0103 abund\u0103 \u00een acest domeniu. Problema este c\u0103 rela\u0163iile sociale \u00een care moneda este implicat\u0103 sunt, de departe, cele mai abstracte \u015fi mai dificil de \u00een\u0163eles. Cu alte cuvinte, cunoa\u015fterea social\u0103 generat\u0103 \u015fi implicat\u0103 astfel este cea mai vast\u0103, mai complex\u0103 \u015fi mai greu de definit. Aceasta explic\u0103 de ce coerci\u0163ia sistematic\u0103 practicat\u0103 de guverne \u015fi de b\u0103ncile centrale \u00een acest domeniu este de departe cea mai nociv\u0103 \u015fi cea mai prejudiciabil\u0103. De asemenea, aceast\u0103 \u00eent\u00e2rziere intelectual\u0103 a teoriei monetare \u015fi bancare a avut efecte serioase asupra evolu\u0163iei economiei mondiale. \u00cen prezent, \u00een ciuda tuturor sacrificiilor f\u0103cute \u00een scopul reorganiz\u0103rii economiilor occidentale dup\u0103 criza anilor 1970, acelea\u015fi gre\u015feli, datorate absen\u0163ei controlului financiar \u015fi monetar, au fost inevitabil comise, duc\u00e2nd inexorabil la apari\u0163ia unei noi recesiuni economice mondiale, de dimensiuni considerabile.<\/p>\n

Faptul c\u0103 abuzurile monetare \u015fi financiare recente \u015fi-au avut originea, \u00een principal, \u00een politicile aplicate \u00een a doua parte a anilor \u201980 de administra\u0163iile a\u015fa-zis liberale ale SUA \u015fi Marii Britanii accentueaz\u0103 \u015fi mai mult importan\u0163a realiz\u0103rii unor progrese teoretice, pentru a \u00eempiedica, chiar \u00een tab\u0103ra liberal\u0103, ca lideri politici precum Ronald Reagan \u015fi Margaret Thatcher s\u0103 comit\u0103 acelea\u015fi erori. Este important ca astfel de lideri s\u0103 fie capabili s\u0103 identifice clar singurul sistem monetar \u015fi bancar cu adev\u0103rat compatibil cu o societate liber\u0103. Pe scurt, este vorba de a dezvolta un program de cercetare complet, orientat c\u0103tre conceperea a ceea ce ar trebui s\u0103 fie sistemul monetar \u015fi bancar al unei societ\u0103\u0163i non-interven\u0163ioniste \u2013 un sistem pe care este evident c\u0103 mul\u0163i liberali nu \u00eel v\u0103d deloc clar\u00a0[2]\u00a0<\/a>.<\/p>\n

\u00cen articolul de fa\u0163\u0103 propunem o nou\u0103 abordare a analizei problemelor teoriei monetare \u015fi bancare. Scopul nostru este de a provoca o reluare a dezbaterii intelectuale asupra anumitor aspecte ale controversei doctrinare dintre adep\u0163ii sistemului de free-banking \u015fi cei care ap\u0103r\u0103 sistemul bancar centralizat. Vom examina, de asemenea, motivele pentru care putem considera c\u0103 institu\u0163ia b\u0103ncii centrale nu este un rezultat spontan \u015fi evolutiv ap\u0103rut pe pia\u0163\u0103, pentru a spune, \u00een concluzie, care ar trebui s\u0103 fie, dup\u0103 p\u0103rerea noastr\u0103, sistemul monetar \u015fi bancar \u00eentr-o societate liber\u0103. Sper\u0103m, \u00een plus, ca aceste considera\u0163ii ale noastre s\u0103 aduc\u0103 o oarecare clarificare a numeroaselor probleme concrete de politic\u0103 economic\u0103 de mare actualitate, printre care figureaz\u0103 \u2013 f\u0103r\u0103 nici o \u00eendoial\u0103, pe primul loc \u2013 evolu\u0163ia viitoare a sistemului monetar european.<\/p>\n

Dezbaterea dintre teoreticienii free-bankingului \u015fi cei ai b\u0103ncii centrale<\/b><\/p>\n

\u00cencep\u00e2nd cu controversa doctrinar\u0103 dintre suporterii b\u0103ncii centrale \u015fi cei care favorizeaz\u0103 libera activitate bancar\u0103 sau\u00a0free-banking-ul<\/i>\u00a0<\/i>[3]\u00a0<\/i><\/a>, este necesar, mai \u00eent\u00e2i, s\u0103 remarc\u0103m c\u0103 analiza noastr\u0103 nu coincide \u00een totalitate cu controversa din secolul al XIX-lea dintre teoreticienii \u015ecolii monetare\u00a0[4]\u00a0<\/a>(\u201eCurrency School<\/i>\u201d) \u015fi cei ai \u015ecolii bancare\u00a0[5]\u00a0<\/a>(\u201eBanking School<\/i>\u201d). De fapt, mul\u0163i dintre cei care ap\u0103rau free-banking-ul \u00ee\u015fi construiau ra\u0163ionamentele pe argumentele infla\u0163ioniste, eronate \u015fi incomplete, ale \u015ecolii bancare, \u00een timp ce majoritatea adep\u0163ilor \u015ecolii monetare urm\u0103rea s\u0103 \u00ee\u015fi ating\u0103 obiectivele de solvabilitate financiar\u0103 \u015fi stabilitate economic\u0103 prin crearea unei b\u0103nci centrale, care ar opri abuzurile monetare.<\/p>\n

\u00cenc\u0103 de la \u00eenceput totu\u015fi, c\u00e2\u0163iva teoreticieni importan\u0163i ai \u015ecolii monetare au considerat imposibil\u0103 \u015fi utopic\u0103 ideea c\u0103 o banc\u0103 central\u0103 nu ar agrava aceste probleme. Ei erau con\u015ftien\u0163i c\u0103 cel mai bun mod de a limita crearea de instrumente fiduciare \u015fi de a ob\u0163ine stabilitatea monetar\u0103 era printr-un sistem de free-banking supus, ca orice alt agent economic, principiilor tradi\u0163ionale ale dreptului civil \u015fi comercial. Dar, paradoxal, majoritatea celor care ap\u0103rau postulatele \u015ecolii bancare au sf\u00e2r\u015fit prin a accepta, mul\u0163umi\u0163i, \u00eenfiin\u0163area unei b\u0103nci centrale, care, \u00een calitate de furnizor de \u00eemprumuturi de ultim\u0103 instan\u0163\u0103 (\u201elast resort lender\u201d<\/i>), garanta \u015fi perpetua privilegiile expansioniste ale b\u0103ncilor private. Ace\u015fti bancheri privilegia\u0163i au \u00eencercat, \u00een acest fel, s\u0103 se sustrag\u0103 angajamentelor \u015fi s\u0103 se dedice lucrativei \u201e\u00eentreprinderi\u201d de creare a monedei fiduciare prin expansiunea creditului, f\u0103r\u0103 a fi nevoi\u0163i s\u0103-\u015fi fac\u0103 prea multe griji \u00een privin\u0163a problemelor de lichiditate, mul\u0163umit\u0103 sprijinului oferit de \u00eenfiin\u0163area unei b\u0103nci centrale.<\/p>\n

Este important de subliniat faptul c\u0103 cei mai mul\u0163i dintre teoreticienii \u015ecolii monetare, chiar dac\u0103 esen\u0163a contribu\u0163iei lor teoretice era corect\u0103, au fost incapabili s\u0103 observe c\u0103 acelea\u015fi defecte pe care le atribuiser\u0103 \u00een mod corect libert\u0103\u0163ii b\u0103ncilor de a emite moned\u0103 fiduciar\u0103 sub forma bancnotelor ap\u0103reau integral \u015fi identic, dar \u00eentr-un mod mai disimulat \u015fi, \u00een consecin\u0163\u0103, periculos, \u00een \u201eafacerea\u201d de acordare expansionist\u0103 de credite pe seama depozitelor la vedere ale b\u0103ncilor. \u00cen plus, ace\u015fti teoreticieni au comis gre\u015feala de a sus\u0163ine c\u0103 cea mai potrivit\u0103 politic\u0103 consta \u00een stabilirea unei legisla\u0163ii ce nu suprima dec\u00e2t libertatea de emisiune a biletelor neacoperite, cre\u00e2nd, \u00een acela\u015fi timp, o banc\u0103 central\u0103 pentru a ap\u0103ra principiile monetare cele mai s\u0103n\u0103toase.<\/p>\n

Doar Ludwig von Mises, urm\u00e2nd tradi\u0163ia lui Cernuschi, H\u00fcbner \u015fi Michaelis, a fost capabil s\u0103-\u015fi dea seama c\u0103 recomand\u0103rile teoreticienilor \u015ecolii monetare \u00een favoarea unei b\u0103nci centrale erau gre\u015fite \u015fi c\u0103 cel mai bun \u2013 \u015fi singurul, de altfel \u2013 mod de a respecta principiile monetare serioase ale \u015fcolii era prin intermediul unui sistem de free-banking supus, f\u0103r\u0103 nici un privilegiu, dreptului privat. Acest e\u015fec al majorit\u0103\u0163ii teoreticienilor \u015ecolii monetare a fost fatal, el f\u0103c\u00e2nd ca legea lui Peel din 1844\u00a0[6]\u00a0<\/a>, \u00een ciuda bunelor sale inten\u0163ii \u015fi a faptului c\u0103 a eliminat libera emisiune de bancnote, s\u0103 nu elimine crearea de credite fiduciare. \u00cen fapt, legea lui Peel a dus la crearea unui sistem bancar centralizat, care, ulterior, mai ales datorit\u0103 influen\u0163ei negative a teoreticienilor \u015ecolii bancare, precum Marshall \u015fi Keynes, a fost folosit pentru a justifica \u015fi a promova politici lipsite de control monetar \u015fi con\u0163in\u00e2nd abuzuri financiare mult mai grave dec\u00e2t cele pe care \u00eencercase s\u0103 le remedieze\u00a0[7]\u00a0<\/a>.<\/p>\n

Evolu\u0163ia sistemului bancar \u015fi banca central\u0103<\/b><\/p>\n

Banca central\u0103 nu este un produs natural al dezvolt\u0103rii sistemului bancar\u00a0[8]\u00a0<\/a>. Dimpotriv\u0103, ea este impus\u0103 coercitiv, din afara pie\u0163ei, ca un rezultat al ac\u0163iunii statului. Astfel de ac\u0163iuni, ca o consecin\u0163\u0103 a unei serii de \u00eemprejur\u0103ri istorice, au dat na\u015ftere unui sistem monetar \u015fi financiar foarte diferit de cel care ar fi ap\u0103rut spontan \u00eentr-un sistem de free-banking supus, f\u0103r\u0103 privilegii, dreptului privat, \u015fi nu controlat sau dominat de guvern prin banca central\u0103. Este imposibil de \u015ftiut ce cunoa\u015ftere \u015fi ce institu\u0163ii ar fi creat antreprenorii bancari \u00een mod liber, dac\u0103 erau subiec\u0163ii principiilor generale ale dreptului, \u015fi nu ai oric\u0103rui gen de coerci\u0163ie statal\u0103\u00a0[9]\u00a0<\/a>. Ne putem totu\u015fi imagina un sistem generalizat de fonduri de investi\u0163ii \u00een care \u201edepozitele\u201d curente ar fi investite, av\u00e2nd o lichiditate mare, dar f\u0103r\u0103 garan\u0163ia de a reprimi valoarea nominal\u0103 (care ar fi supus\u0103 evolu\u0163iei valorii de pia\u0163\u0103 a unit\u0103\u0163ilor respective); o re\u0163ea de unit\u0103\u0163i oferind servicii de plat\u0103 \u015fi contabilitate etc., \u00een regim de liber\u0103 concuren\u0163\u0103, fiind pl\u0103tite pentru serviciile prestate; \u015fi, separat,\u00a0f\u0103r\u0103 nici o leg\u0103tur\u0103 cu activitatea de creditare<\/i>, o serie de institu\u0163ii private consacrate extragerii, prelucr\u0103rii \u015fi oferirii de tipuri diferite de monede private (\u00eencas\u00e2nd o mic\u0103 sum\u0103 pentru serviciile prestate)\u00a0[10]\u00a0<\/a>.<\/p>\n

De fapt, actualul sistem bancar centralizat este doar rezultatul logic \u015fi inevitabil al unei introduceri graduale \u015fi clandestine, de c\u0103tre bancherii priva\u0163i \u00een complicitate istoric\u0103 cu guvernele, a unui sistem bancar bazat pe rezerve frac\u0163ionare. Este esen\u0163ial aici s\u0103 nu c\u0103dem \u00een aceea\u015fi capcan\u0103 intelectual\u0103 ca majoritatea teoreticienilor care au ap\u0103rat sistemul de free-banking. Cu onorabila excep\u0163ie a lui Mises \u015fi a altor c\u00e2\u0163iva\u00a0[11]\u00a0<\/a>, ei nu \u00een\u0163eleg c\u0103 singurul mod de a ob\u0163ine un adev\u0103rat sistem de free-banking este restabilirea principiului legal conform c\u0103ruia este necesar\u0103 p\u0103strarea unei rezerve de 100% la sumele de bani primite ca depozite la vedere.<\/p>\n

\u00cen ultim\u0103 analiz\u0103, problema const\u0103 \u00een aplicarea \u00een domeniul bancar \u015fi monetar a ideii remarcabile a lui Hayek conform c\u0103reia, ori de c\u00e2te ori o regul\u0103 tradi\u0163ional\u0103 de conduit\u0103 este violat\u0103, fie prin coerci\u0163ia institu\u0163ionalizat\u0103 a guvernului, fie prin acordarea de c\u0103tre acesta de privilegii speciale unor anumite persoane sau anumitor organisme, vor ap\u0103rea, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, consecin\u0163e d\u0103un\u0103toate \u015fi nedorite, ce prejudiciaz\u0103 serios procesul spontan de cooperare social\u0103.<\/p>\n

Regula tradi\u0163ional\u0103 de conduit\u0103 violat\u0103 \u00een cazul afacerilor bancare este principiul de drept conform c\u0103ruia, \u00een contractul de depozitare de bani fungibili (numit \u015fidepozit non-standard \u2013 \u201eirregular deposit\u201d<\/i>), obliga\u0163ia tradi\u0163ional\u0103 de\u00a0custodie<\/i>, element esen\u0163ial al tuturor depozitelor nefungibile, cere ca, \u00een orice moment, s\u0103 fie p\u0103strat\u0103 o rezerv\u0103 de 100% din suma de bani fungibili primi\u0163i \u00een depozit. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 orice act care face uz de ace\u015fti bani, mai ales acordarea de credite pe seama lor, este o violare a acestui principiu \u015fi, pe scurt, un act ilegitim de \u00eensu\u015fire frauduloas\u0103.<\/p>\n

\u00cen tradi\u0163ia juridic\u0103 european\u0103 continental\u0103, exist\u0103 un principiu bine stabilit, care dateaz\u0103 \u00eenc\u0103 din timpul vechiului drept roman, conform c\u0103ruia\u00a0custodia \u00een depozitele non-standard const\u0103 \u00een obliga\u0163ia de a avea \u00eentotdeauna la dispoz\u0163ia deponentului o sum\u0103 egal\u0103 cu cea primit\u0103<\/i>. Custodele unui depozit trebuie \u201es\u0103 aib\u0103 \u00eentotdeauna la dispozi\u0163ie lucrurile \u00een cantitatea \u015fi de calitatea primit\u0103\u201d, indiferent dac\u0103 ele sunt re\u00eennoite sau substituite \u00een mod continuu. Aceast\u0103 cerin\u0163\u0103 este echivalent\u0103, pentru bunuri fungibile precum banii, cu existen\u0163a continu\u0103 a lucrului\u00a0in individuo<\/i>\u00a0\u00een cazul bunurilor nefungibile\u00a0[12]\u00a0<\/a>. Acest principiu legal general care cere o rezerv\u0103 bancar\u0103 de 100% a fost sus\u0163inut, chiar \u015fi \u00een acest secol, de jurispruden\u0163a francez\u0103 \u015fi cea spaniol\u0103.<\/p>\n

O hot\u0103r\u00e2re a Tribunalului din Paris din 12 iunie 1927 a condamnat un bancher pentru delictul de apropriere frauduloas\u0103, deoarece folosise, conform practicii bancare uzuale, fondurile primite spre depozitare de la clien\u0163ii s\u0103i. O alt\u0103 decizie a aceluia\u015fi tribunal, datat\u0103 4 ianuarie 1934, prevedea aceea\u015fi sentin\u0163\u0103; dar \u015fi mai remarcabil\u0103 este sentin\u0163a Tribunalului de Prim\u0103 Instan\u0163\u0103 care s-a ocupat de falimentul B\u0103ncii din Barcelona, sentin\u0163\u0103 conform c\u0103reia capacitatea de a emite cecuri, ce apar\u0163ine deponentului, implic\u0103 pentru depozitar obliga\u0163ia de a avea\u00eentotdeauna<\/i>\u00a0fonduri la dispozi\u0163ia titularului de cont curent, ceea ce face inacceptabil ca fondurile depuse \u00een numerar \u00eentr-un cont curent s\u0103 poat\u0103 fi considerate de c\u0103tre banc\u0103 ca apar\u0163in\u00e2ndu-i \u00een exclusivitate\u00a0[13]\u00a0<\/a>. Trebuie ad\u0103ugat c\u0103 \u201e\u00eensu\u015firea frauduloas\u0103\u201d se produce c\u00e2nd se comite actul ilicit (\u00eemprumutarea sumei depuse), \u015fi nu atunci c\u00e2nd, dup\u0103 mult timp, este descoperit (\u00een general de c\u0103tre deponent, la ghi\u015feul unei b\u0103nci ce nu \u00eei poate \u00eenapoia banii depu\u015fi). Mai mult, nu putem accepta argumentul desuet conform c\u0103ruia \u201elegea numerelor mari\u201d ar permite b\u0103ncii s\u0103 ac\u0163ioneze \u00een siguran\u0163\u0103 cu o rezerv\u0103 frac\u0163ionar\u0103, deoarece probabilitatea unei retrageri atipice a depozitelor nu este, din cauza naturii sale, un risc asigurabil.<\/p>\n

Teoria austriac\u0103 a ciclurilor economice a explicat perfect modalitatea \u00een care \u00eensu\u015fi sistemul bancar cu rezerve frac\u0163ionare genereaz\u0103,\u00a0endogen<\/i>\u00a0\u015fi recurent, recesiuni economice \u015fi, de aici, necesitatea lichid\u0103rii proiectelor de investi\u0163ii gre\u015fit ini\u0163iate, a ramburs\u0103rii \u00eemprumuturilor fiduciare \u015fi a retragerii masive a depozitelor. \u015ei, cum \u015ftiu to\u0163i teoreticienii asigur\u0103rilor, consecin\u0163ele unui eveniment (o retragere neobi\u015fnuit\u0103 de depozite) care nu este total independent de \u201easigurarea\u201c \u00eens\u0103\u015fi (rezerv\u0103 frac\u0163ionar\u0103) nu sunt tehnic asigurabile, din cauzahazardului moral<\/i>\u00a0<\/i>[14]\u00a0<\/i><\/a>.<\/p>\n

\u00cen decursul istoriei, bancherii au fost foarte devreme tenta\u0163i s\u0103 violeze regula tradi\u0163ional\u0103 de conduit\u0103 mai sus men\u0163ionat\u0103, folosind \u00een beneficiul lor banii deponen\u0163ilor\u00a0[15]\u00a0<\/a>. La \u00eenceput, aceasta s-a petrecut \u00eentr-un mod ru\u015finat \u015fi secret, deoarece bancherii aveau \u00eenc\u0103 sentimentul c\u0103 ac\u0163ioneaz\u0103 incorect. Aceasta s-a \u00eent\u00e2mplat, de exemplu, cu Banca din Amsterdam, care, din motivul men\u0163ionat anterior, \u00ee\u015fi desf\u0103\u015fura activit\u0103\u0163ile, dup\u0103 spusele lui Sir James Steuart, \u201e\u00een cea mai mare tain\u0103\u201d\u00a0[16]\u00a0<\/a>. Trebuie spus c\u0103 \u00eentregul prestigiu al B\u0103ncii Amsterdam se baza pe convingerea c\u0103 ea men\u0163ine o rezerv\u0103 de 100%, un principiu pe care, cu doar 15 ani \u00eenainte, David Hume \u00eel credea \u00een vigoare\u00a0[17]\u00a0<\/a>. \u015ei \u00een 1776, Adam Smith men\u0163iona c\u0103, la acel moment, Banca din Amsterdam\u00a0continua s\u0103 spun\u0103<\/i>\u00a0c\u0103 men\u0163ine o rat\u0103 a lichidit\u0103\u0163ii de 100%\u00a0[18]\u00a0<\/a>.<\/p>\n

Mai t\u00e2rziu, bancherii au ob\u0163inut ca violarea acestui principiu tradi\u0163ional de drept s\u0103 se fac\u0103 deschis \u015fi legal, atunci c\u00e2nd ei au fost suficient de noroco\u015fi s\u0103 ob\u0163in\u0103 de la guvern\u00a0privilegiul<\/i>\u00a0folosirii unei p\u0103r\u0163i din banii deponen\u0163ilor \u00een beneficiul lor (\u00een general sub forma creditelor, de cele mai multe ori acordate, \u00een prim\u0103 faz\u0103, chiar guvernului). \u00cen acest fel, a ap\u0103rut rela\u0163ia de complicitate \u015fi coali\u0163ia de interese care exist\u0103 acum tradi\u0163ional \u00eentre guverne \u015fi b\u0103nci, explic\u00e2nd perfect rela\u0163ia de \u201e\u00een\u0163elegere\u201d \u015fi \u201ecooperare\u201d intim\u0103 care exist\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 tipuri de institu\u0163ii \u015fi care, \u00een zilele noastre, poate fi observat\u0103, cu foarte pu\u0163ine nuan\u0163e, \u00een toate \u0163\u0103rile occidentale, la orice nivel. \u00cen plus, bancherii \u00ee\u015fi vor da seama cur\u00e2nd c\u0103 violarea sus-men\u0163ionatului principiu legal tradi\u0163ional d\u0103 na\u015ftere unei activita\u0163i financiare foarte profitabile pentru ei, dar care necesit\u0103 \u00eentotdeauna existen\u0163a unui furnizor de \u00eemprumuturi de ultim\u0103 instan\u0163\u0103, sau banc\u0103 central\u0103, care s\u0103 ofere lichidit\u0103\u0163ile necesare \u00een momentele dificile care, dup\u0103 cum ar\u0103ta experien\u0163a, ap\u0103reau ne\u00eencetat\u00a0[19]\u00a0<\/a>.<\/p>\n

Sistemul bancar cu rezerve frac\u0163ionare, banca central\u0103 \u015fi teoria ciclurilor economice<\/b><\/p>\n

Consecin\u0163ele sociale nefericite ale acestui\u00a0privilegiu<\/i>\u00a0acordat bancherilor (\u015fi nici unui alt individ sau grup) nu au fost \u00een\u0163elese pe deplin dec\u00e2t o dat\u0103 cu elaborarea de c\u0103tre Mises \u015fi Hayek a teoriei austriece a ciclurilor economice\u00a0[20]\u00a0<\/a>. Pe scurt, teoreticienii \u015fcolii austriece au demonstrat c\u0103 st\u0103ruin\u0163a \u00een a urm\u0103ri obiectivul teoretic imposibil (din punct de vedere legal-contractual \u015fi tehnic-economic) de a oferi un contract care \u00eencearc\u0103 s\u0103 combine simultan cele mai bune caracteristici ale fondurilor de investi\u0163ii \u2013 \u00een special posibilitatea de a ob\u0163ine dob\u00e2nd\u0103 pentru \u201edepozite\u201d \u2013 cu contractul de depozit tradi\u0163ional (care, prin defini\u0163ie, trebuie s\u0103 permit\u0103 retragerea valorii sale nominale \u00een orice moment) va conduce inexorabil, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, la cre\u015fterea necontrolat\u0103 a ofertei monetare, la infla\u0163ie \u015fi la o alocare gre\u015fit\u0103 general\u0103 a resurselor productive la nivel microeconomic. \u00cen ultim\u0103 analiz\u0103, vor rezulta o recesiune, o corectare a erorilor introduse \u00een structura de produc\u0163ie de expansiunea anterioar\u0103 a creditului, \u015fi un \u015fomaj masiv.<\/p>\n

Este necesar s\u0103 observ\u0103m c\u0103 privilegiul acordat b\u0103ncilor, de a-\u015fi putea desf\u0103\u015fura activitatea cu o rezerv\u0103 frac\u0163ionar\u0103, implic\u0103 un atac evident din partea autorit\u0103\u0163ilor guvernamentale asupra definirii corecte \u015fi a ap\u0103r\u0103rii drepturilor de proprietate ale deponen\u0163ilor. Aceasta genereaz\u0103 inevitabil, ca \u00eentotdeauna c\u00e2nd drepturile de proprietate nu sunt definite \u00een mod corespunz\u0103tor, efectul tipic de \u201etragedie a comunelor\u201d, \u00een virtutea c\u0103ruia b\u0103ncile sunt predispuse s\u0103 o ia una \u00eenaintea celeilalte, pentru a-\u015fi m\u0103ri baza de creditare mai rapid \u015fi mai mult dec\u00e2t concuren\u0163ii lor. Din aceast\u0103 cauz\u0103, un sistem bancar bazat pe rezerve frac\u0163ionare va tinde \u00eentotdeauna c\u0103tre expansiunea, mai mult sau mai pu\u0163in necontrolat\u0103, a cantit\u0103\u0163ii de moned\u0103, chiar dac\u0103 o banc\u0103 central\u0103 se preocup\u0103 serios de limitarea \u015fi controlarea ei, \u00een m\u0103sura \u00een care vrea \u015fi poate s\u0103 o fac\u0103. \u00cen aceast\u0103 privin\u0163\u0103, Anna J. Schwartz ajunge la concluzia c\u0103 mul\u0163i teoreticieni moderni ai sistemului free-banking nu \u00een\u0163eleg c\u0103 sistemul caselor de compensare interbancar\u0103, pe care ace\u015ftia \u00eel propun, nu ac\u0163ioneaz\u0103 ca o fr\u00e2n\u0103 \u00een calea expansiunii creditului dac\u0103 toate b\u0103ncile decid s\u0103-\u015fi extind\u0103 simultan creditele, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare sau mai mic\u0103\u00a0[21]\u00a0<\/a>. Acest fenomen, care fusese deja descris de Ludwig von Mises \u00een str\u0103lucita sa expunere a sistemului de free-banking\u00a0[22]\u00a0<\/a>, ne-a f\u0103cut s\u0103 c\u0103ut\u0103m explicarea lui printr-un proces tipic de \u201etragedie a comunelor\u201d: \u00eentregul proces expansionist \u00ee\u015fi are originea, dup\u0103 cum am v\u0103zut, \u00eentr-un\u00a0privilegiu<\/i>\u00a0care contravine drepturilor de proprietate. Fiecare banc\u0103 internalizeaz\u0103 toate profiturile ob\u0163inute din expansiunea creditului s\u0103u, iar costurile corespunz\u0103toare acestora le transmite diluat asupra \u00eentregului sistem bancar. Din acest motiv, este u\u015for de \u00een\u0163eles c\u0103 un mecanism de compensare interbancar\u0103 sau de birouri de clearing poate opri ini\u0163iative individuale, izolate, de expansiune a creditului \u00eentr-un sistem de free-banking cu rezerve frac\u0163ionare, dar este nefolositor dac\u0103 toate b\u0103ncile, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare sau mai mic\u0103, se las\u0103 purtate de \u201eoptimism\u201d \u00een acordarea de credite.<\/p>\n

Propunerea de constituire a unui sistem bancar cu rezerv\u0103 100% a fost deja inclus\u0103 \u00een prima edi\u0163ie a\u00a0Teoriei banilor \u015fi creditului<\/i>\u00a0publicat\u0103 de Mises \u00een 1912, \u00een care autorul ajunge la concluzia c\u0103 \u201eeste evident c\u0103 singurul mod de a elimina influen\u0163a uman\u0103 asupra sistemului de creditare este de a suprima orice emisiune ulterioar\u0103 de mijloace fiduciare. Ideea de baz\u0103 a Legii lui Peel trebuie reafirmat\u0103 \u015fi implementat\u0103 mai cuprinz\u0103tor dec\u00e2t a fost \u00een Anglia timpului s\u0103u, prin includerea emisiunii de credit pe seama soldurilor b\u0103ncii \u00eentre interdic\u0163iile legale\u201d\u00a0[23]\u00a0<\/a>. Mises revine apoi asupra acestui subiect \u00eentr-un mod \u015fi mai explicit \u00een 1928\u00a0[24]<\/a>\u015fi, \u00een special, \u00een apendicele despre \u201eReconstruc\u0163ia monetar\u0103\u201d pe care \u00eel \u00eencorporeaz\u0103 \u00een edi\u0163ia englez\u0103 a\u00a0Teoriei banilor \u015fi creditului<\/i>\u00a0din 1953, unde subliniaz\u0103 c\u0103 \u201elucrul central este ca guvernul s\u0103 nu mai fie \u00een pozi\u0163ia de a cre\u015fte cantitatea de bani \u00een circula\u0163ie \u015fi suma de bani scripturali ce nu sunt \u00een \u00eentregime \u2013 adic\u0103 100% – acoperi\u0163i de depozite pl\u0103tite de public\u201d\u00a0[25]\u00a0<\/a>. Hayek se refer\u0103 deja la aceast\u0103 propunere \u00een 1937 \u015fi este evident c\u0103 Hayek, ca \u015fi Mises, propune libera alegere a sistemului bancar \u015fi monetar ca mijloc de atingere, \u00een ultim\u0103 analiz\u0103, a sistemului bancar bazat pe o rat\u0103 a lichidit\u0103\u0163ii de 100%\u00a0[26]\u00a0<\/a>. Dup\u0103 Mises, autorul care a sus\u0163inut recent, cu cea mai mare hot\u0103r\u00e2re \u015fi str\u0103lucire, eliminarea sistemului bancar a\u015fa cum \u00eel cunoa\u015ftem ast\u0103zi este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, Murray N. Rothbard\u00a0[27]\u00a0<\/a>.<\/p>\n

De asemenea, recent, Maurice Allais a ap\u0103rat principiul rezervei de 100%, de\u015fi este adev\u0103rat c\u0103 el \u00eel ap\u0103r\u0103 ca un mijloc de a facilita politicile monetare ale guvernelor, prevenind expansiunea lor elastic\u0103 \u015fi distorsionat\u0103, datorat\u0103 sistemului bancar cu rezerve frac\u0163ionare\u00a0[28]\u00a0<\/a>. Maurice Allais nu face dec\u00e2t s\u0103 urmeze, \u00een acest sens, tradi\u0163ia, acum abandonat\u0103, a \u015fcolii din Chicago, favorabil\u0103 ratei lichidit\u0103\u0163ii de 100%, \u00een scopul de a face politicile monetare guvernamentale mai eficiente \u015fi mai predictibile\u00a0[29]\u00a0<\/a>. De\u015fi politica monetar\u0103 ar fi mai predictibil\u0103 cu o rat\u0103 a lichidit\u0103\u0163ii de 100%, to\u0163i teoreticienii de la Chicago sunt excesiv de naivi dac\u0103 cred c\u0103 guvernul poate \u015fi dore\u015fte s\u0103 practice o politic\u0103 monetar\u0103 stabil\u0103. Aceast\u0103 ingenuitate este similar\u0103 cu cea manifestat\u0103 de teoreticienii moderni ai sistemului de free-banking cu rezerve frac\u0163ionare, atunci c\u00e2nd cred c\u0103 mecanismul spontan al caselor de compensare poate fr\u00e2na expansiunea simultan\u0103 \u015fi concertat\u0103 a unei majorit\u0103\u0163i a b\u0103ncilor.\u00a0Singura solu\u0163ie corect\u0103 pentru o societate liber\u0103 de privilegii \u015fi cicluri economice este, \u00een consecin\u0163\u0103, aceea a unei activit\u0103\u0163i bancare libere, dar supuse dreptului, adic\u0103 cu o rezerv\u0103 bancar\u0103 de 100%<\/i>.<\/p>\n

Sistemul bancar \u015fi monetar \u00eentr-o societate liber\u0103<\/b><\/p>\n

Pe scurt, principala eroare a majorit\u0103\u0163ii teoreticienilor care ap\u0103r\u0103 free-banking-ul este incapacitatea lor de a observa c\u0103 cererea pentru o rezerv\u0103 bancar\u0103 obligatorie de 100% este, teoretic, inseparabil\u0103 de propunerea lor. \u00cen particular, ei nu \u0163in cont de faptul c\u0103 toate defectele pe care adep\u0163ii b\u0103ncii centrale le atribuie sistemului de free-banking \u00ee\u015fi pierd poten\u0163ialul nociv \u015fi dispar complet dac\u0103 acesta este pus \u00een practic\u0103 pe baza unui principiu legal tradi\u0163ional. Sau, altfel spus, folosind cuvintele lui Mises, problema const\u0103 \u00een a supune b\u0103ncile principiilor tradi\u0163ionale de drept civil \u015fi comercial, conform c\u0103rora fiecare individ \u015fi fiecare firm\u0103 trebuie s\u0103-\u015fi indeplineasc\u0103 obliga\u0163iile \u00een strict\u0103 concordan\u0163\u0103 cu litera contractului\u00a0[30]\u00a0<\/a>.<\/p>\n

Aceast\u0103 eroare este generalizat\u0103 \u015fi afecteaz\u0103 \u00een special ampla \u015fi interesanta literatur\u0103 ce s-a dezvoltat pornind de la marele ecou pe care l-a avut publicarea c\u0103r\u0163ii lui Hayek despre\u00a0Dena\u0163ionalizarea banilor<\/i>\u00a0\u015fi de la importantele crize economice \u015fi financiare de la sf\u00e2r\u015fitul anilor \u201970. Cel mai important comentariu pe care \u00eel am de f\u0103cut despre toat\u0103 aceast\u0103 literatur\u0103 este c\u0103, \u00een afara c\u00e2torva excep\u0163ii, ea utilizeaz\u0103 ap\u0103rarea sistemului de free-banking pentru a prezenta fantezii teoretice tipice vechii \u015ecoli bancare, ale c\u0103rei principii au fost demonstrate, de mult timp, ca fiind gre\u015fite. Pe deasupra, toat\u0103 aceast\u0103 literatur\u0103, animat\u0103 mai ales de lucr\u0103rile lui White, Selgin \u015fi Dowd\u00a0[31]\u00a0<\/a>, uit\u0103 c\u0103, a\u015fa cum am sus\u0163inut, singurul mod de a sc\u0103pa de banca central\u0103 \u015fi de excesele sale este de a elimina privilegiul rezervelor frac\u0163ionare, de care profit\u0103 \u00een prezent b\u0103ncile private.<\/p>\n

Dac\u0103 cineva dore\u015fte s\u0103 apere un sistem monetar si financiar cu adev\u0103rat stabil pentru secolul urm\u0103tor, unul care imunizeaz\u0103 economiile noastre \u00eempotriva crizelor \u015fi recesiunilor, at\u00e2t c\u00e2t este omene\u015fte posibil, este necesar s\u0103 se \u00eendeplineasc\u0103 trei condi\u0163ii: 1) libertate complet\u0103 de alegere a monedei; 2) un sistem de free-banking; \u015fi 3) cel mai important, to\u0163i agen\u0163ii angrena\u0163i \u00een sistemul free-banking s\u0103 fie supu\u015fi \u015fi s\u0103 respecte, \u00een general, principiile \u015fi regulile legale tradi\u0163ionale \u015fi, \u00een special, principiul conform c\u0103ruia nimeni, nici chiar bancherii, nu trebuie s\u0103 se bucure de privilegiul de a putea \u00eemprumuta ceva ce a fost depus la ei sub forma unui depozit la vedere (adic\u0103 s\u0103 se men\u0163in\u0103 un sistem bancar cu rezerv\u0103 obligatorie de 100%).<\/p>\n

Teoreticienii moderni ai free-banking-ului consider\u0103, \u00een mod gre\u015fit (datorit\u0103, printre altele, lipsei de preg\u0103tire juridic\u0103), c\u0103 obliga\u0163ia unei rezerve bancare de 100% ar fi o interferen\u0163\u0103\u00a0administrativ\u0103<\/i>\u00a0inadmisibil\u0103 \u00een libertatea individual\u0103. Ei nu \u00een\u0163eleg c\u0103, departe de a implica sistematic coerci\u0163ia administrativ\u0103 din partea guvernului, o astfel de regul\u0103, a\u015fa cum am v\u0103zut, este doar o aplicare a principiului tradi\u0163ional al\u00a0drepturilor de proprietate<\/i>. Cu alte cuvinte, ei nu \u0163in cont c\u0103 faimoasa fraz\u0103 anonim\u0103 a unui american citat de Tooke, care spune c\u0103 \u201eFree-banking-ul este echivalent cu libera exercitare a escrocheriilor\u201d\u00a0[32]\u00a0<\/a>se aplic\u0103 free-banking-ului care nu este supus legii (\u015fi care are, \u00een acest fel, rezerve frac\u0163ionare). \u00cen ultim\u0103 instan\u0163\u0103, ap\u0103rarea free-banking-ului trebuie f\u0103cut\u0103 nu ca un mijloc de a exploata posibilit\u0103\u0163ile de profit ale expansiunii creditului, ci ca unulindirect,<\/i>\u00a0de a se apropia de modelul ideal de free-banking cu rezerv\u0103 obligatorie de 100% care, \u00een plus, trebuie aplicat\u00a0direct<\/i>, cu toate mijloacele juridice disponibile \u00een fiecare circumstan\u0163\u0103 istoric\u0103\u00a0[33]\u00a0<\/a>.<\/p>\n

De\u015fi recomand\u0103rile anterioare \u00een materie de politic\u0103 economic\u0103 ar putea p\u0103reautopice<\/i>\u00a0\u015fi foarte \u00eendep\u0103rtate de problemele practice cu care ne confrunt\u0103m \u2013 \u00een special privind construc\u0163ia \u015fi conducerea unui sistem monetar european \u2013 ele indic\u0103 \u00een orice moment cel pu\u0163in direc\u0163ia corect\u0103 pe care reforma trebuie s\u0103 o ia \u015fi pericolele ce trebuie evitate. Astfel, apare clar c\u0103 ar trebui s\u0103 respingem at\u00e2t un sistem de monede na\u0163ionale monopolistice ce concureaz\u0103 \u00eentre ele \u00eentr-un mediu haotic de rate de schimb flexibile, c\u00e2t \u015fi \u00eencerc\u0103rile de creare a unei b\u0103nci centrale europene.<\/p>\n

Banca central\u0103 propus\u0103 de proiectul european ar \u00eempiedica competi\u0163ia \u00eentre monede \u00eentr-un spa\u0163iu economic larg, nu ar face fa\u0163\u0103 provoc\u0103rilor reformei bancare, nu ar garanta o stabilitate monetar\u0103 cel pu\u0163in la fel de mare ca aceea a monedei na\u0163ionale cea mai stabil\u0103 \u00een fiecare moment \u015fi, pe scurt, s-ar constitui \u00eentr-un obstacol definitiv \u00een realizarea reformelor \u00een direc\u0163ia cea bun\u0103.<\/p>\n

Poate c\u0103 modelul cel mai practicabil \u015fi cel mai potrivit pe termen scurt \u015fi mediu este, \u00een consecin\u0163\u0103, de a introduce \u00een toat\u0103 Europa o libertate complet\u0103 de alegere a monedelor publice \u015fi private din interiorul \u015fi exteriorul Comunit\u0103\u0163ii, leg\u00e2nd monedele na\u0163ionale, utilizate \u00eenc\u0103 din motive de tradi\u0163ie istoric\u0103, printr-un sistem de rate de schimb fixe. Aceste rate ar disciplina politica monetar\u0103 a fiec\u0103rei \u0163\u0103ri dup\u0103 cea a \u0163\u0103rii care, \u00een orice moment istoric, duce politica monetar\u0103 cea mai solvabil\u0103 \u015fi mai stabil\u0103. \u00cen acest fel, u\u015fa ar r\u0103m\u00e2ne cel pu\u0163in deschis\u0103 pentru ca un stat-na\u0163iune al CEE s\u0103 aib\u0103 posibilitatea s\u0103 se dezvolte conform celor trei linii de reform\u0103 monetar\u0103 \u015fi bancar\u0103 indicate\u00a0[34]\u00a0<\/a>, for\u0163\u00e2ndu-\u015fi partenerii din Comunitate s\u0103 urmeze\u00a0leadership<\/i>-ul s\u0103u monetar \u00een direc\u0163ia bun\u0103 (aceasta \u015fi nimic altceva pare s\u0103 fi fost esen\u0163a proiectului ap\u0103rat de Margaret Thatcher \u015fi de grupul, incorect numit \u201ede eurosceptici\u201d, care o urmeaz\u0103, \u00een care autorul este inclus, pentru viitorul monetar al CEE).<\/p>\n

Este evident c\u0103 lucrarea definitiv\u0103 asupra teoriei monetare \u015fi bancare, \u00een lumina controversei istorice ce are loc \u00eentre partizanii free-banking-ului \u015fi cei ce sus\u0163in banca central\u0103, nu a fost scris\u0103 \u00eenc\u0103\u00a0[35]\u00a0<\/a>. M\u0103 tem, din acest motiv, c\u0103 nu este nerealist s\u0103 credem c\u0103 lumea va continua s\u0103 sufere recurent recesiuni economice foarte periculoase, at\u00e2ta timp c\u00e2t b\u0103ncile centrale \u00ee\u015fi men\u0163in monopolul asupra emisiunii de moned\u0103, iar privilegiul acordat bancherilor de c\u0103tre guvernan\u0163i nu este abolit. \u015ei, similar cu \u00eenceputul acestui articol, \u00eendr\u0103znim s\u0103 spunem c\u0103 principala provocare teoretic\u0103, dup\u0103 pr\u0103bu\u015firea istoric\u0103 \u015fi teoretic\u0103 a socialismului, c\u0103reia trebuie s\u0103 \u00eei fac\u0103 fa\u0163\u0103 \u00een secolul urm\u0103tor at\u00e2t economi\u015ftii profesioni\u015fti, c\u00e2t \u015fi iubitorii de libertate, va fi lupta din toate puterile \u00eempotriva institu\u0163iei b\u0103ncii centrale \u015fi a men\u0163inerii privilegiilor actuale de care se bucur\u0103 cei ce desf\u0103\u015foar\u0103 activit\u0103\u0163i bancare private.<\/p>\n

BIBLIOGRAFIE<\/b><\/p>\n

Allais, M., \u201eLe retour \u0155 l\u2019\u00c9tat du privil\u010dge mon\u00e9taire exclusif de la cr\u00e9ation mon\u00e9taire\u201d, \u00een\u00a0L\u2019imp\u00f4t<\/i>\u00a0sur le capital et la r\u00e9forme<\/i>, Hermann Editeurs, Paris, 1985.<\/p>\n

Allais, M., \u201eLes conditions mon\u00e9taires d\u2019une \u00e9conomie de march\u00e9: des enseignements du pass\u00e9 aux reformes de demain\u201d,\u00a0Revue d\u2019\u00e9conomie<\/i>\u00a0politique<\/i>, No. 3 , mai-juin (103), 1993.<\/p>\n

Alonso Ortiz, J.,Ensayo economico sobre el sistema de la moneda-papel y sobre el credito publico<\/i>, Madrid, 1796.<\/p>\n

Anes R., \u201eEl Banco de Espana (1874-1914): un banco nacional\u201d, \u00een\u00a0La banca espanola en la Restauracion<\/i>, Vol. 1, Servicio de Estudios del Banco de Espana, 1974.<\/p>\n

Chafuen, A.,\u00a0Christians for Freedom: Late Scholastic Economics<\/i>, San Francisco, Ignatius Press, 1986.<\/p>\n

Coppa-Zuccari, P.,\u00a0Il Deposito Irregolare<\/i>, Modena, 1901.<\/p>\n

Coronel de Palma, L.,\u00a0La Evolucion de un Banco Central,<\/i>\u00a0Real Academia de Jurisprudencia Y Legislacion, Madrid, 1976.<\/p>\n

Dowd, K.,\u00a0The State and the Monetary System<\/i>, St. Martin\u2019s Press, New York, 1989.<\/p>\n

Dowd, K.,\u00a0Laissez Faire Banking<\/i>, Routledge, Londra, 1993.<\/p>\n

El Digesto de Justiniano,\u00a0<\/i>Tome 1, ed. Aranzadi, Pamplona,1968.<\/p>\n

Fernandez Marugan, F. \u015fi Schwartz P., \u201eEl ensayo de Jos\u00e9 Alonso Ortiz: Monetarismo Smithiano en la Espana de los Vales Reales\u201d, \u00een\u00a0Dinero y credito (siglo XVI al XIX)<\/i>, A. Otazu (ed.), Moneda y Credito, Madrid, 1978.<\/p>\n

Fisher, I.,\u00a0100% Money<\/i>, Adelphi Company, New York, 1936.<\/p>\n

Friedman, M.,\u00a0A Program for Monetary Stability<\/i>, Fordham University Press, New York, 1960.<\/p>\n

Garrigues, J.,\u00a0Contratos Bancarios<\/i>, a doua edi\u0163ie, Madrid, 1975.<\/p>\n

Hart, A.G., \u201eThe Chicago Plan of Banking Reform\u201d, \u00een\u00a0Review of Economic Studies<\/i>, nr. 2, 1935.<\/p>\n

Hayek , F. A.,\u00a0Prices and Production<\/i>, Routledge, Londra, 1931.<\/p>\n

Hayek , F. A.,\u00a0Monetary Nationalism and International Stability<\/i>, Augustus M. Kelley, New York, 1971 (prima edi\u0163ie \u00een 1937).<\/p>\n

Hayek, F.A.,\u00a0Denationalization of Money: The Argument Refined<\/i>, second extended edition, Institute of Economic Affairs, Londra, 1978.<\/p>\n

Hayek, F.A., \u201eThe Trend of Economic Thinking: Essays on Political Economics and Economic History\u201d, \u00een W. W. Bartley III \u015fi Stephen Kresge (eds.),\u00a0The Collected Works of F.A. Hayek<\/i>, Vol. III, Londra, 1991.<\/p>\n

Hayek, F.A.,\u00a0The Fatal Conceit: The Errors of Socialism<\/i>, W.W.Bartley III (ed.), The University of Chicago Press, Chicago, 1993.<\/p>\n

Huerta de Soto, J., \u201eLa teoria austriaca del ciclo economico\u201d, \u00een\u00a0Lecturas de Economia Politica<\/i>, Union Editorial, Madrid, 1986.<\/p>\n

Huerta de Soto, J.,\u00a0Socialismo, calculo economico y funcion empresarial<\/i>, Union Editorial, Madrid, 1992.<\/p>\n

Huerta de Soto, J.,\u00a0Dinero, cr\u00e9dito bancario y ciclos econ\u00f3micos<\/i>, Uni\u00f3n Editorial, Madrid, 1998.<\/p>\n

Hume, D.,\u00a0Essays: Moral, Political and Literary<\/i>, Liberty Classics, Indianapolis, 1985.<\/p>\n

Kirzner, I.,\u00a0Discovery and the Capitalist Process<\/i>, The University of Chicago Press, Chicago,1985.<\/p>\n

Mises, L. von, \u201eMonetary stabilization and Cyclical Policy\u201d, \u00een\u00a0On the Manipulation of Money and Credit<\/i>, Free Market Books, Irvigton-on-Hudson, New York, 1978.<\/p>\n

Mises, L. von,\u00a0The Theory of Money and Credit<\/i>, Liberty Press, Indianapolis, 1980.<\/p>\n

Mises, L. von,\u00a0Human Action: A Treatise on Economics<\/i>, a treia edi\u0163ie revizuit\u0103, Henry Regnery, Chicago, 1966.<\/p>\n

Ricardo, D.,\u00a0Minor papers on the Currency Question 1805-1823<\/i>, Jacob Hollander (ed.), The John Hopkins University Press, Baltimore, 1932.<\/p>\n

Rothbard, M. N.,\u00a0The Panic of 1819: Reactions and Policies<\/i>, Columbia Univ. Press, New York, 1962.<\/p>\n

Rothbard, M.N.,\u00a0The Mistery of Banking<\/i>, Richardson & Snyder, New York, 1983.<\/p>\n

Rothbard, M.N., \u201eThe Myth of Free Banking in Scotland\u201d, \u00een\u00a0Review of Austrian Economics<\/i>, nr. 2, 1988.<\/p>\n

Rothbard, M.N.,\u00a0The Case for a One Hundred Percent Gold Dollar<\/i>, The Ludwig von Mises Institute, Auburn Univ., edi\u0163ia a doua, 1991.<\/p>\n

Rothbard, M.N., \u201eAurophobia or Free Banking on What Standard?\u201d, \u00een\u00a0Review of Austrian Economics<\/i>, Vol. 1, nr.6, 1992.<\/p>\n

Schwartz, P., \u201eEl monopolio del banco central en la historia del pensamiento economico: un siglo de miopia en Inglaterra\u201d, \u00een\u00a0Homenage a Lucas Beltran<\/i>, ed. Moneda y Credito, Madrid, 1982.<\/p>\n

Schwartz, P., \u201eMacro y Micro\u201d, \u00een\u00a0Cinco Dias<\/i>, luni 12 aprilie, Madrid, 1993.<\/p>\n

Selgin, G.A.,\u00a0The Theory of Free Banking: Money Supply under Competitive Note Issue<\/i>, Rowman & Littlefield, Totowa, New Jersey, 1988.<\/p>\n

Selgin, G.A.,\u00a0The Experience of Free Banking<\/i>, ed. \u00eempreun\u0103 cu K. Dowd, Routledge, Londra, 1992.<\/p>\n

Simons, H.C., \u201eRules versus Authorities in Monetary Policy\u201d, \u00een\u00a0Journal of Political Economy<\/i>, Vol. XLIV, nr. 1 februarie, 1936.<\/p>\n

Smith, A.,\u00a0The Wealth of Nations<\/i>, W. Strahan and T. Cadell in the Strand, Londra, 1776.<\/p>\n

Smith, V.C.,\u00a0The Rationale of Central Banking<\/i>\u00a0and the Free Banking Alternative<\/i>, Liberty Press, Indianapolis,1990. Prima edi\u0163ie 1936.<\/p>\n

Steuart, Sir J.,\u00a0An Inquiry into the Principles of Political Economy: being an Essay on The Science of Domestic Policy in Free Nation<\/i>, A. Millar and T. Cadell in the Strand, Londra, 1767.<\/p>\n

Tedde de Lorca, P., \u201eLa banca privada espanola duranta la Restauracion (1874-1914)\u201d, \u00een\u00a0La banca espanola en la Restauracion<\/i>, Vol.1, Sevicio de Estudios del Banco de Espana, 1974.<\/p>\n

White, L.H.,\u00a0Free Banking in Britain: Theory, Experience and Debate, 1800-1845<\/i>, Cambridge Univ. Press, 1984.<\/p>\n

White, L.H.,\u00a0Competition and Currency: Essays on Free Banking and Money<\/i>, New York Univ. Press, New York, 1989.<\/p>\n

\u00a0<\/span><\/p>\n

\n
\n

[1]\u00a0<\/a>\u201eLumea monedei \u015fi a creditului (\u00eempreun\u0103 cu limbajul \u015fi morala) este una dintre ordinile spontane care rezist\u0103 cel mai mult investiga\u0163iei. Altfel spus, p\u00e2n\u0103 \u015fi ast\u0103zi diferen\u0163ele care \u00eei separ\u0103 pe speciali\u015fti r\u0103m\u00e2n semnificative\u2026 Procesele de selec\u0163ie au fost controlate \u00een acest domeniu mai mult dec\u00e2t \u00een oricare altul: selec\u0163ia prin evolu\u0163ie a fost total eliminat\u0103 de monopolul guvernelor care \u00eempiedic\u0103 orice experiment competitiv\u2026Istoria comportamentului guvernului relativ la moned\u0103 este un \u015fir nesf\u00e2r\u015fit de fraude \u015fi de \u00een\u015fel\u0103torii. Guvernele s-au dovedit \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103 mult mai imorale dec\u00e2t oricare institu\u0163ie privat\u0103 care ar fi putut oferi o moned\u0103 competitiv\u0103.\u201d (Hayek, 1993, p. 102-103).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[2]\u00a0<\/a>\u00cen acest context de reconstruc\u0163ie teoretic\u0103 a analizei economice a b\u0103ncii \u015fi monedei, pe care o ap\u0103r, reeditarea c\u0103r\u0163ii deja clasice a Verei C. Smith (Smith, 1990) a fost extrem de oportun\u0103 \u015fi important\u0103. Prima edi\u0163ie din 1936 era deja epuizat\u0103 de mult timp. Este vorba de o tez\u0103 de doctorat f\u0103cut\u0103 sub conducerea lui F. A. Hayek de c\u0103tre cea care va deveni mai t\u00e2rziu Vera Lutz. De fapt, Hayek scria de o bucat\u0103 de vreme o carte despre banc\u0103 \u015fi moned\u0103 c\u00e2nd, dup\u0103 ce sus\u0163inuse faimosul ciclu de conferin\u0163e la London School of Economics ce va da na\u015ftere c\u0103r\u0163ii sale\u00a0Prices and Production<\/i>\u00a0(Hayek, 1931), a trebuit s\u0103-\u015fi \u00eentrerup\u0103 cercet\u0103rile, fiind numit profesor la aceast\u0103 institu\u0163ie prestigioas\u0103. Hayek terminase patru capitole ale c\u0103r\u0163ii sale consacrate, respectiv, experien\u0163ei sco\u0163iene a free-banking-ului, situa\u0163iei monedei \u00een Fran\u0163a \u00een secolul al XIX-lea, banilor de h\u00e2rtie \u00een Anglia \u015fi controversei dintre \u015ecolile monetar\u0103 \u015fi bancar\u0103, c\u00e2nd a decis s\u0103 dea ceea ce scrisese p\u00e2n\u0103 atunci, precum \u015fi notele pentru un al cincilea capitol, uneia dintre cele mai str\u0103lucite studente ale sale, cea care era atunci domni\u015foara Vera Smith. Aceasta le va dezvolta \u00een teza de doctorat care va deveni cartea men\u0163ionat\u0103. Din fericire, manuscrisul capitolelor \u015fi notelor lui Hayek a fost recent recuperat de Alfred Bosche \u015fi Reinhold Veit, tradus \u00een englez\u0103 de Grete Heinz \u015fi publicat \u00een Hayek, 1991, capitolele 9, 10, 11, 12, p. 127-244.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[3]\u00a0<\/a>Aceast\u0103 dezbatere este prezentat\u0103 \u00een cartea Verei C. Smith citat\u0103 \u00een nota precedent\u0103. Aportul spaniol a fost destul de redus \u00een secolul al XIX-lea. \u00cen orice caz, trebuie s\u0103 atragem aten\u0163ia asupra c\u0103r\u0163ii primului traduc\u0103tor \u00een spaniol\u0103 al lui Adam Smith, Jos\u00e9 Alonso Ortiz (Alonzo Ortiz, 1796, citat la nr. 312, \u00een \u201eBiblioteca de Economistas Espanoles\u201d de Manuel Colmeiro). \u00cen aceast\u0103 lucrare, Alonso Ortiz, pretinz\u00e2nd totu\u015fi c\u0103 respect\u0103 doctrinele lui Adam Smith \u00een materie monetar\u0103, nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 c\u0103 deprecierea bonurilor regale (\u201evales reales\u201d) se datora emisiunii lor excesive, \u015fi nu conjuncturii externe. Vezi, \u00een plus, lucrarea lui F. Fernandez Marugan \u015fi Pedro Schwartz (Fernandez \u015fi Schwartz, 1978, p. 391-435). Despre evolu\u0163ia doctrinei favorabile b\u0103ncii centrale \u015fi despre influen\u0163a ei asupra procesului de formare a b\u0103ncii centrale spaniole, se poate citi Luis Coronel de Palma (Coronel de Palma, 1976) \u015fi bibliografia citat\u0103 acolo, precum \u015fi lucr\u0103rile lui Rafael Anes (Anes, 1974) \u015fi ale lui Pedro Tedde de Lorca (Tedde de Lorca, 1974). \u00cen ciuda pre\u0163ioaselor referin\u0163e doctrinare incluse \u00een lucr\u0103rile anterioare, r\u0103m\u00e2ne \u00eenc\u0103 de f\u0103cut o istorie definitiv\u0103 a g\u00e2ndirii economice spaniole asupra controversei banc\u0103 central\u0103 — banc\u0103 liber\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[4]\u00a0<\/a>\u015ecoala monetar\u0103. Grup de economi\u015fti britanici, inspira\u0163i de scrierile lui David Ricardo (1772-1823), ce s-au opus \u015ecolii bancare. \u201eDoctrina circula\u0163iei\u201d elaborat\u0103 de ei sus\u0163inea c\u0103 orice schimb\u0103ri viitoare \u00een cantitatea de bani a unei na\u0163iuni ar trebui s\u0103 corespund\u0103, \u00een mod exact, cu schimb\u0103rile \u00een cantitatea de metal monetar (dup\u0103 1853, doar aur) de\u0163inut\u0103 de acea na\u0163iune. \u00cen general, \u015ecoala monetar\u0103 se opunea principiilor free-banking-ului \u015fi oric\u0103ror sanc\u0163iuni legale pentru cre\u015fterea sau sc\u0103derea discre\u0163ionar\u0103 a cantit\u0103\u0163ii de bani apar\u0163in\u00e2nd unei na\u0163iuni, care, \u00een opinia lor, includea bancnotele, dar nu \u015fi depozitele la cerere supuse transferului sau retragerii prin cec. Pe scurt, \u015ecoala se opunea practicilor de emitere a monedei fiduciare acoperit\u0103 \u00een efecte comerciale \u015fi titluri de valoare guvernamentale \u015fi urm\u0103rea interzicerea oric\u0103ror noi emisiuni de bancnote \u00een afara celor acoperite 100% \u00een rezerve-aur. \u015ecoala monetar\u0103 a reu\u015fit s\u0103 includ\u0103 aceste idei \u00een Legea B\u0103ncii (a lui Peel) din 1844. Totu\u015fi, aceast\u0103 lege, de\u015fi interzicea orice alt\u0103 emisiune de moned\u0103 fiduciar\u0103, permitea o mare expansiune a circula\u0163iei creditului sub forma depozitelor la cerere. \u00cen consecin\u0163\u0103, legea nu a reu\u015fit limitarea cre\u015fterii cantit\u0103\u0163ii de mijloace de schimb fiduciare, pe care \u015ecoala monetar\u0103 o anticipase. (n.t. \u2013 adaptare dup\u0103 P. L. Greaves,\u00a0Mises Made Easier<\/i>, Free Market Books, 1990).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[5]\u00a0<\/a>\u015ecoala bancar\u0103. Grupare opus\u0103 \u015ecolii monetare \u00een timpul controversei din secolul al XIX-lea asupra legilor dup\u0103 care trebuia s\u0103 func\u0163ioneze Banca Angliei \u015fi s\u0103 formeze baza sistemului monetar britanic. Baz\u00e2ndu-se pe scrierile lui Adam Smith (1723-1790), \u015ecoala bancar\u0103 a \u00eembr\u0103\u0163i\u015fat ceea ce mai t\u00e2rziu va deveni \u201ePrincipiul b\u0103ncii\u201d sau \u201ePrincipiul lui Fullarton\u201d. Acest principiu sus\u0163ine c\u0103, at\u00e2ta timp c\u00e2t o banc\u0103 men\u0163ine convertibilitatea bancnotelor sale \u00een moned\u0103 metalic\u0103 (aur), lucru pentru care p\u0103streaz\u0103 rezerve \u201eadecvate\u201d, este imposibil ca aceasta s\u0103 supraemit\u0103 bancnotele sale acoperite \u00een efecte comerciale scadente pe termen scurt, prestabilit (90 de zile sau mai pu\u0163in). \u015ecoala bancar\u0103 considera c\u0103, \u00een aceste condi\u0163ii, emiterea de astfel de bancnote sprijinea activitatea comercial\u0103, nu cre\u015ftea pre\u0163urile \u015fi astfel cantitatea de moned\u0103 ce se putea emite ar fi fost determinat\u0103 independent, limitat\u0103 de nevoile comerciale (de afaceri), mai cur\u00e2nd dec\u00e2t de dorin\u0163ele b\u0103ncii emitente. Ei sus\u0163ineau c\u0103 de\u0163in\u0103torii bancnotelor vor prezenta prompt spre r\u0103scump\u0103rare orice bancnot\u0103 emis\u0103 \u00een exces fa\u0163\u0103 de nevoile comer\u0163ului (ale afacerilor), conform a\u015fa numitei \u201elegi a refluxului\u201d. C\u00e2\u0163iva au sus\u0163inut c\u0103 Principiul b\u0103ncii era valid chiar dac\u0103 convertibilitatea nu era p\u0103strat\u0103. Adep\u0163ii \u015ecolii bancare nu \u015fi-au dat seama c\u0103 b\u0103ncile erau libere s\u0103 stimuleze cererea pentru moneda lor fiduciar\u0103 prin reducerea ratei dob\u00e2nzii aferente \u00eemprumuturilor bancare. Legea lui Peel din 1844 interzicea emiterea de c\u0103tre Banca Angliei a oric\u0103ror bancnote ce nu erau acoperite 100% \u00een aur. Totu\u015fi, legea permitea expansiunea depozitelor la cerere care puteau fi transferate sau retrase prin cec, acoperite \u00een efecte comerciale de tipul celor aprobate de Principiul b\u0103ncii. Aceasta a deschis drumul popularelor teorii bancare contemporane, bazate pe rezerve frac\u0163ionare, \u201emoned\u0103 elastic\u0103\u201d, credit de circula\u0163ie \u015fi expansiune a creditului. (n.t. \u2013 adaptare dup\u0103 P. L. Greaves,\u00a0Mises Made Easier<\/i>, Free Market Books, 1990).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[6]\u00a0<\/a>Legea-cadru a B\u0103ncii Angliei, numit\u0103 astfel dup\u0103 sus\u0163in\u0103torul ei, Sir Robert Peel (1788-1850), lider politic al \u015ecolii monetare, prim ministru \u015fi ministru de finan\u0163e. Legea a reglementat func\u0163ionarea B\u0103ncii Angliei, aflat\u0103 atunci \u00een proprietate privat\u0103, p\u00e2n\u0103 la primul r\u0103zboi mondial. Banca era \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een dou\u0103 departamente separate, unul pentru emiterea de bancnote \u015fi cel\u0103lalt pentru opera\u0163iuni de depozite bancare. Cre\u015fterile suplimentare ale emisiunii de bancnote erau limitate la cele acoperite de depozite \u00een aur. Aceast\u0103 prevedere ce \u00eempiedica emisiunea suplimentrar\u0103 de mijloace fiduciare sub forma bancnotelor a fost suspendat\u0103 de trei ori (1847, 1857 \u015fi 1866) \u00eenainte de primul r\u0103zboi mondial (1914-1918). Obliga\u0163ia acoperirii \u00een aur nu se aplica departamentului pentru opera\u0163iuni de depozite bancare, care a extins prea mult depozitele sale acoperite \u00een \u00eemprumuturi bancare, bloc\u00e2nd astfel eforturile \u015ecolii monetare de prevenire a expansiunii creditului.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[7]\u00a0<\/a>Suntem \u00een \u00eentregime de acord cu Pedro Schwartz asupra clasific\u0103rii lui Marshall \u015fi Keynes ca teoreticieni apar\u0163in\u00e2nd \u015ecolii bancare, dar ap\u0103r\u0103tori ai sistemului bancar centralizat (tocmai pentru a atinge \u201eflexibilitatea\u201d maxim\u0103 \u00een scopul cre\u015fterii ofertei monetare). Vezi Schwartz, 1982, p. 685-729, \u00een particular p. 729.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[8]\u00a0<\/a>Smith, 1990, capitolul 12.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[9]\u00a0<\/a>Kirzner, 1985, p.168.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[10]\u00a0<\/a>F. A. Hayek conchide: \u201eM\u0103 a\u015ftept ca \u00een cur\u00e2nd s\u0103 se descopere c\u0103 afacerea de producere a banilor nu se \u00eempac\u0103 bine cu controlul unor mari portofolii de investi\u0163ii sau chiar cu controlul unor largi p\u0103r\u0163i din industrie\u201d. (Hayek, 1978, p. 119-120). M\u0103 tem, totu\u015fi, c\u0103 Hayek nu acord\u0103 suficient\u0103 aten\u0163ie faptului \u2013 central \u00een teoria banilor a lui Mises \u2013 c\u0103 banii pie\u0163ei libere trebuie s\u0103 fie\u00a0bani- marf\u0103<\/i>\u00a0\u015fi c\u0103 diferite tipuri de bani \u00een competi\u0163ie induc disfunc\u0163ionalit\u0103\u0163i \u00een ceea ce prive\u015fte chiar scopul unui mijloc de efectuare a schimburilor, a\u015fa \u00eenc\u00e2t pia\u0163a liber\u0103 \u00eentotdeauna genereaz\u0103 o tendin\u0163\u0103 c\u0103tre o singur\u0103\u00a0moned\u0103-marf\u0103<\/i>, universal folosit\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[11]\u00a0<\/a>\u00cenaintea lui Mises, cel mai distins autor care a ap\u0103rat cerin\u0163a rezervei 100% a fost David Hume \u00een eseul s\u0103u \u201eOf Money\u201d (1752), unde declar\u0103 c\u0103 \u201enici o banc\u0103 nu ar putea fi mai avantajoas\u0103 dec\u00e2t aceea care \u0163ine sub cheie to\u0163i banii pe care \u00eei prime\u015fte \u015fi niciodat\u0103 nu cre\u015fte moneda \u00een circula\u0163ie, cum se obi\u015fnuie\u015fte, return\u00e2nd o parte din aceast\u0103 comoar\u0103 \u00een comer\u0163.\u201d (Hume, 1985, p. 284-285).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[12]\u00a0<\/a>Pentru considera\u0163ii juridice asupra principiului legal tradi\u0163ional \u00een chestiune vezi at\u00e2t Titlul 3, Cartea 16, din\u00a0Digeste<\/i>, \u00een special paragrafele 7 \u015fi 8 asupra falimentului bancherilor (El Digesto de Justiniano<\/i>\u00a01 \u2013 1968, p. 606-617, mai ales p. 612), c\u00e2t \u015fi argumentul subtil al iezuitului spaniol Luis de Molina, pentru care bancherul ce practic\u0103 rezerve frac\u0163ionare \u201ep\u0103c\u0103tuie\u015fte<\/i>\u00a0prin periclitarea propriei sale capacit\u0103\u0163i de a-\u015fi achita datoriile, chiar dac\u0103 pe termen lung nu sufere nici o dificultate legal\u0103, deoarece specula\u0163iile sale cu fondurile clientului au fost reu\u015fite\u201d (citat din\u00a0De Iustitia et Iure,<\/i>\u00a0Maguntiae (1614), \u00een A. Chafuen, 1986, p. 146 n. 1-7). Vezi, de asemenea, concluziile rafinate ale lui Pasquale Coppa-Zuccari incluse \u00een lucrarea sa\u00a0Il Deposito Irregolare<\/i>\u00a0(Coppa Zuccari, 1901), citat, printre al\u0163ii, de Garrigues, 1975, p. 365. Aceste considera\u0163ii se aplic\u0103, de asemenea, a\u015fa-numitelor opera\u0163iuni financiare cu conven\u0163ie de r\u0103scump\u0103rare \u00een orice moment la valoarea nominal\u0103 (\u015fi nu la un pre\u0163 ulterior al pie\u0163ei, care este fluctuant), pentru c\u0103 ele ascund, folosind legea \u00een mod fraudulos, adev\u0103rate contracte de depozit.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[13]\u00a0<\/a>Garrigues, 1975, p. 367-368.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[14]\u00a0<\/a>\u00cen ceea ce prive\u015fte distinc\u0163ia esen\u0163ial\u0103 \u00eentre probabilitatea de clas\u0103 (obiectiv\u0103), care poate fi asigurat\u0103, \u015fi probabilitatea evenimentului unic, influen\u0163at \u015fi determinat de ac\u0163iunea uman\u0103 (care nu poate fi asigurat), vezi Mises, 1966, p. 106-115 \u015fi Huerta de Soto, 1992, p. 46-48.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[15]\u00a0<\/a>Tenta\u0163ia era imens\u0103 \u015fi aproape irezistibil\u0103, dat\u0103 fiind profitabilitatea ei. Trebuie \u0163inut minte c\u0103, \u00een ultim\u0103 analiz\u0103, sistemul bancar cu rezerve frac\u0163ionare const\u0103 \u00een a da credite din nimic, cu cerin\u0163a ca debitorii s\u0103 le ramburseze \u00een bani reali \u015fi, pe deasupra, cu dob\u00e2nd\u0103!<\/p>\n<\/div>\n

\n

[16]\u00a0<\/a>Steuart, 1767, Vol. 2, p. 301.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[17]\u00a0<\/a>Hume, 1985, p. 284.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[18]\u00a0<\/a>\u201eBanca Amsterdamului sus\u0163ine c\u0103 nu \u00eemprumut\u0103 nimic din ceea ce este depozitat la ea \u015fi c\u0103, pentru fiecare florin pe care \u00eel d\u0103 credit \u00een registrele sale, p\u0103streaz\u0103 \u00een depozitele sale valoarea corespunz\u0103toare unui florin, fie \u00een bani, fie \u00een lingouri.\u201d (Smith, 1776, Vol.2, Cartea 4, Cap.3, p.72).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[19]\u00a0<\/a>Este interesant de notat cum bancherii \u015fi-au folosit toat\u0103 influen\u0163a \u015fi puterea lor social\u0103 (enorm\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere num\u0103rul mare al persoanelor ce primeau \u00eemprumuturi sau erau de\u0163in\u0103tori de ac\u0163iuni bancare), pentru a \u00eempiedica \u015fi descuraja depun\u0103torii s\u0103-\u015fi retrag\u0103 depozitele, sper\u00e2nd \u00een zadar s\u0103 evite criza. Astfel, senatorul Condy Raguet de Pennsylvania conchidea c\u0103 presiunea era aproape irezistibil\u0103 \u015fi c\u0103 \u201eun om independent, care nu era nici ac\u0163ionar, nici debitor \u015fi care s-ar fi aventurat s\u0103 constr\u00e2ng\u0103 bancile s\u0103 fac\u0103 dreptate, ar fi fost persecutat ca un inamic al societ\u0103\u0163ii\u201d. (Scrisoare de la Raguet c\u0103tre Ricardo datat\u0103 18 aprilie 1821, publicat\u0103 \u00een Ricardo, 1932, p. 199-201; citat\u0103 \u00een Rothbard, 1962, p. 10-11).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[20]\u00a0<\/a>O expunere concis\u0103 a teoriei austriece a ciclurilor economice, \u00eempreun\u0103 cu bibliografia semnificativ\u0103 pentru acest subiect, poate fi g\u0103sit\u0103 \u00een articolul meu, Huerta de Soto, 1986 (1980), p. 241-256. Este greu de \u00een\u0163eles cum un autor de inteligen\u0163a si sagacitatea lui Pedro Schwartz este \u00eenc\u0103 nehot\u0103r\u00e2t \u00een ceea ce prive\u015fte efectele pe care le produce caracterul \u201eelastic\u201d al banilor asupra economiei reale \u015fi continu\u0103 s\u0103 ignore c\u0103 dispunem de o teorie, teoria austriac\u0103 a ciclurilor economice, care nu numai c\u0103\u00a0integreaz\u0103<\/i>\u00a0perfect aspectele \u201emicro\u201d \u015fi \u201emacro\u201d ale economiei, dar explic\u0103 de asemenea maniera \u00een care expansiunea creditului, care \u00ee\u015fi are originea \u00een sistemul bancar cu rezerve frac\u0163ionare, d\u0103 na\u015ftere inevitabil unei aloc\u0103ri gre\u015fite a factorilor de produc\u0163ie la nivel microeconomic, ceea ce duce \u00een final la o recesiune macroeconomic\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[21]\u00a0<\/a>Vezi articolul ei, \u201eThe Theory of Free-Banking\u201d, prezentat la \u00eent\u00e2lnirea regional\u0103 a Societ\u0103tii Mont P\u00e9l\u00e9rin la Rio de Janeiro \u00een septembrie 1993, \u00een special pagina 5.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[22]\u00a0<\/a>Mises, 1966, p. 648-688<\/p>\n<\/div>\n

\n

[23]\u00a0<\/a>Mises, 1980, p. 447.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[24]\u00a0<\/a>Mises, 1978, p. 167-168.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[25]\u00a0<\/a>Mises, 1980, p. 481.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[26]\u00a0<\/a>Hayek, 1971, p. 119-120.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[27]\u00a0<\/a>Rothbard, 1991; Rothbard, 1988, p. 229-245; Rothbard, 1992, p. 99-108.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[28]\u00a0<\/a>Vezi Allais, 1985, p. 200-210; si Allais, 1993, pp. 319-367.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[29]\u00a0<\/a>Aceast\u0103 tradi\u0163ie a fost ini\u0163iat\u0103 de un pamflet anonim de 26 de pagini despre \u201eBanking and Currency Reform\u201d f\u0103cut s\u0103 circule \u00een 1933 de Henry C. Simons, Aaron Director, Frank H. Knight, Henry Schultz, Paul H. Douglas, A. G. Hart \u015fi al\u0163ii, ulterior articulat de Henry C. Simons (Simons, 1936, p. 1-30), Albert G. Hart (Hart, 1935, p. 104-116) \u015fi Irving Fischer (Fischer, 1936), culmin\u00e2nd cu publicarea c\u0103r\u0163ii lui Milton Friedman (Friedman, 1960, \u00een special p. 104-105).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[30]\u00a0<\/a>Mises, 1966, p. 443. Pe scurt, potrivit lui Mises, se pune problema \u00eenlocuirii actualei \u00eenc\u00e2lceli de legisla\u0163ie bancar\u0103 de tip administrativ cu articole clare \u015fi simple ale codului comercial \u015fi penal.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[31]\u00a0<\/a>Astfel, de exemplu, c\u0103r\u0163ile lui Lawrence H. White (White, 1984 \u015fi White 1989), cele ale lui George A. Selgin (Selgin, 1988 si Selgin 1992) \u015fi cele ale lui Kevin Dowd (Dowd, 1989, Dowd, 1993).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[32]\u00a0<\/a>Citat de Mises \u00een\u00a0Human Action<\/i>, p. 446.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[33]\u00a0<\/a>Numai \u00een acest sens, al unei apropieri indirecte de ideal, trebuie \u00een\u0163eleas\u0103 pozi\u0163ia lui Cernuschi, men\u0163ionat\u0103 de Mises (citat \u00een Mises, 1966, p. 446) c\u00e2nd, \u00een 1865, spunea: \u201eCred c\u0103 ceea ce este numit\u0103 libertate a activita\u0163ii bancare ar duce la totala dispari\u0163ie a bancnotelor \u00een Fran\u0163a. Doresc s\u0103 dau tuturor dreptul de a emite bancnote, \u00een a\u015fa fel \u00eenc\u00e2t nimeni s\u0103 nu mai accepte bancnote de acum \u00eenainte\u201d.<\/p>\n<\/div>\n

\n

[34]\u00a0<\/a>Problemele practice, pe care le pune trecerea sistemului monetar \u015fi bancar actual la un sistem \u00een care crearea de moned\u0103 \u015fi afacerile bancare ar fi total separate de stat, au fost analizate \u015fi rezolvate teoretic, printre al\u0163ii, de Murray N. Rothbard (Rothbard, 1983, p. 249-269).<\/p>\n<\/div>\n

\n

[35]\u00a0<\/a>Suntem actualmente \u00een plin\u0103 elaborare a unui proiect de cercetare \u00een scopul de a analiza, a actualiza \u015fi a sintetiza literatura existent\u0103 cu privire la aceste subiecte. [V. acum \u015fi J. Huerta de Soto, 1998 \u2013 n. ed.]\n

*<\/a>\u00a0Ap\u0103rut ini\u0163ial \u00een\u00a0Journal des \u00e9conomistes et des \u00e9tudes humaines<\/i>\u00a0vol. 5, nr. 2-3, 1994, sub titlul \u201eBanques centrales ou banques libres: le d\u00e9bat th\u00e9orique sur les r\u00e9serves fractionnaires\u201d. Prof.\u00a0Jes\u00fas Huerta de Soto<\/a>\u00a0dedic\u0103 acest articol lui James M. Buchanan. Traducerea rom\u00e2neasc\u0103 a \u0163inut seama \u015fi de\u00a0varianta englezeasc\u0103<\/a>ap\u0103rut\u0103 \u00een\u00a0Review of Austian Economics<\/i>, vol. 8, nr. 2, 1995.<\/p>\n

\u00a9 Translated and published online with the author’s permission.<\/p>\n

\u00a9 2003 Institutul\u00a0Ludwig von Mises<\/i>\u00a0– Rom\u00e2nia pentru edi\u0163ia \u00een limba rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n<\/div>\n

\u00a9 Institutul\u00a0Ludwig von Mises<\/em>\u00a0– Rom\u00e2nia<\/p>\n","protected":false},"featured_media":0,"parent":1258,"menu_order":0,"template":"","article-language":[1286],"class_list":["post-3036","articulo","type-articulo","status-publish","hentry","article-language-romanian"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.jesushuertadesoto.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/articulo\/3036","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.jesushuertadesoto.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/articulo"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.jesushuertadesoto.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/articulo"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.jesushuertadesoto.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/articulo\/1258"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.jesushuertadesoto.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3036"}],"wp:term":[{"taxonomy":"article-language","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.jesushuertadesoto.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/article-language?post=3036"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}