{"id":3040,"date":"2014-05-02T20:07:16","date_gmt":"2014-05-02T18:07:16","guid":{"rendered":"https:\/\/www.jesushuertadesoto.com\/?page_id=3040"},"modified":"2014-05-02T20:08:06","modified_gmt":"2014-05-02T18:08:06","slug":"teoria-nationalismului-liberal","status":"publish","type":"articulo","link":"https:\/\/www.jesushuertadesoto.com\/en\/articles\/articles-in-romanian\/teoria-nationalismului-liberal\/","title":{"rendered":"Teoria na\u0163ionalismului liberal"},"content":{"rendered":"

Traducere de Gabriel Claudiu Mursa.<\/i>[*]<\/a><\/p>\n

Problema[1]<\/a>\u00a0[2]<\/a>\u00a0na\u0163ionalismului \u015fi existen\u0163a na\u0163iunilor produce, cu caracter general, o mare derut\u0103 printre g\u00e2nditorii liberali din zilele noastre. Pe de o parte, se recunoa\u015fte c\u0103 na\u0163ionalismul a jucat un rol de prim-plan salutar, favoriz\u00e2nd c\u0103derea regimurilor comuniste din Europa de Est \u015fi opun\u00e2ndu-se \u00een multe ocazii istorice etatismului interven\u0163ionist \u015fi centralizator. Mai mult, importan\u0163i lideri liberali europeni au ap\u0103rat recent rolul na\u0163iunii ca un element echilibrator insubstituibil contra tendin\u0163elor interven\u0163ioniste \u015fi centralizatoare care, spre exemplu, devin evidente \u00een procesul unific\u0103rii europene. Finalmente, \u00een multe circumstan\u0163e concrete se observ\u0103 cum descentralizarea na\u0163ionalist\u0103 pune \u00een func\u0163iune un proces spontan de concuren\u0163\u0103 pentru a reduce m\u0103surile de reglementare \u015fi interven\u0163ionism care, \u00een mare parte, \u00ee\u015fi au originea \u00een organele centrale ale puterii statale.[3]<\/a><\/p>\n

Totu\u015fi, pe de alt\u0103 parte, trebuie spus c\u0103 na\u0163ionalismul a avut, \u00een multe ocazii, importante consecin\u0163e contrare libert\u0103\u0163ii fiin\u0163elor umane. Astfel, f\u0103r\u0103 a fi necesar\u0103 \u00eentoarcerea la tragedia din timpul triumfului na\u0163ional-socialismului \u00een Germania \u015fi Italia \u00een prima jum\u0103tate a secolului al XX-lea, este u\u015for s\u0103 ne reamintim tragedia r\u0103zboiului dintre \u0163\u0103rile fostei Iugoslavii sau, de exemplu, ultrajul libert\u0103\u0163ii de a alege a multor cet\u0103\u0163eni pe care, \u00een materie de educa\u0163ie, o s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte actualul guvern al Cataluniei.<\/p>\n

De aceea, pare evident c\u0103 este important s\u0103 se dezvolte o teorie asupra na\u0163ionalismului care s\u0103 permit\u0103 a explica aceste probleme \u015fi s\u0103 fac\u0103 posibil ca liberalii s\u0103 ia o pozi\u0163ie coerent\u0103 cu privire la problematica pe care o pun conceptul de na\u0163iune, na\u0163ionalismul \u015fi rela\u0163ia dintre diferite na\u0163iuni.<\/p>\n

Conceptul \u015fi caracteristicile na\u0163iunii<\/b><\/p>\n

Na\u0163iunea poate fi definit\u0103 ca un subansamblu al societ\u0103\u0163ii civile. Este o ordine spontan\u0103 \u015fi vie de interac\u0163iuni umane, care este constituit\u0103 printr-o serie determinat\u0103 de comportamente reglate, de natur\u0103 lingvistic\u0103, cultural\u0103, istoric\u0103, religioas\u0103 \u015fi, mult mai pu\u0163in important\u0103, rasial\u0103. Dintre toate normele de comportament care formeaz\u0103 esen\u0163a na\u0163ional\u0103 se remarc\u0103, mai ales, limba pe care o utilizeaz\u0103 membrii grupului na\u0163ional \u015fi care constituie una dintre cele mai importante dovezi ale identit\u0103\u0163ii na\u0163ionale.<\/p>\n

Esen\u0163a conceptului de na\u0163iune pe care tocmai l-am descris se muleaz\u0103 perfect pe teoria asupra originii, naturii \u015fi dezvolt\u0103rii institu\u0163iilor sociale pe care o dator\u0103m \u015ecolii Austriece de Economie.[4]<\/a>\u00a0\u00centr-adev\u0103r, \u015ecoala Austriac\u0103 explic\u0103 apari\u0163ia evolutiv\u0103 \u015fi spontan\u0103 a institu\u0163iilor sociale (etice, morale, economice \u015fi lingvistice) ca rezultat al unui proces descentralizat de ac\u0163iuni umane, condus de c\u0103tre acei oameni care \u00een fiecare circumstan\u0163\u0103 istoric\u0103 s-au bucurat de o mai mare perspicacitate antreprenorial\u0103 \u00een descoperirea de comportamente mai adecvate pentru a-\u015fi urm\u0103ri obiectivele particulare. Aceste comportamente experimentate printr-un proces social de \u00eencercare \u015fi eroare, prin intermediul mecanismelor sociale de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi imitare, se extind de-a lungul corpului social. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 institu\u0163iile sociale se g\u0103sesc \u00eentr-un proces constant de evolu\u0163ie \u015fi c\u0103, \u00een cazul concret al na\u0163iunii \u015fi al tuturor manifest\u0103rilor lingvistice \u015fi culturale care o compun, acestea se afl\u0103 \u00eentr-o continu\u0103 schimbare, combinare \u015fi competi\u0163ie cu alte ordini na\u0163ionale care, la r\u00e2ndul lor, apar, se dezvolt\u0103 \u015fi, eventual, pot ajunge s\u0103 stagneze sau chiar s\u0103 dispar\u0103 fiind \u00eenglobate de c\u0103tre alte na\u0163ionalit\u0103\u0163i \u015fi limbi mai avansate, mai bogate \u015fi mai mari. Pe scurt, na\u0163iunile nu sunt dec\u00e2t realit\u0103\u0163i sociale evolutive, unite, \u00een principal, de o limb\u0103 comun\u0103 \u015fi alte caracteristici istorice \u015fi culturale, care apar de o manier\u0103 spontan\u0103 \u015fi selectiv\u0103 \u015fi care concureaz\u0103 pe o \u201epia\u0163\u0103\u201d mult mai ampl\u0103 (de m\u0103rime mondial\u0103) de na\u0163iuni, f\u0103r\u0103 s\u0103 se poat\u0103 ajunge a se \u015fti\u00a0a priori\u00a0<\/i>care va fi destinul istoric al fiec\u0103reia, nici care na\u0163iuni concrete vor predomina sau subzista \u00een viitor.[5]<\/a><\/p>\n

Este important de recunoscut intimele rela\u0163ii care exist\u0103 \u00eentre institu\u0163iile juridice, economice \u015fi subansamblul societ\u0103\u0163ii civile pe care \u00eel denumim societate. \u00centr-adev\u0103r, societatea nu este dec\u00e2t un sofisticat proces de interac\u0163iuni umane, care sunt, preponderent, rela\u0163ii de schimb pe care oamenii le efectueaz\u0103 utiliz\u00e2nd un limbaj de multe ori comun, care constituie substratul de baz\u0103 al oric\u0103rei na\u0163iuni. \u00cen plus, interac\u0163iunile umane se efectueaz\u0103 \u00een acord cu ni\u015fte norme, reguli sau modele de comportament care constituie nu doar dreptul \u00een sensul s\u0103u material, ci o \u00eentreag\u0103 constela\u0163ie de comportamente reglate de tip moral, norme de educa\u0163ie, polite\u0163e, obiceiuri vestimentare, credin\u0163e etc., care \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103 se constituie \u015fi se \u00eenglobeaz\u0103 \u00een conceptul de na\u0163iune. Acele grupuri sociale care adopt\u0103 ni\u015fte modele de comportament mai adecvate atingerii obiectivelor pe care le urm\u0103resc vor dob\u00e2ndi un ascendent asupra celorlalte printr-un proces selectiv \u015fi spontan care se afl\u0103 \u00eentr-o continu\u0103 schimbare \u015fi evolu\u0163ie. Fiin\u0163ei umane \u00eei lipse\u015fte informa\u0163ia necesar\u0103 pentru a proiecta con\u015ftient aceste complexe procese sociale, deoarece ele incorporeaz\u0103 un volum enorm de informa\u0163ie \u015fi cuno\u015ftin\u0163e practice constituite de c\u0103tre cele pe care fiin\u0163ele umane ce ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een societate le descoper\u0103 \u015fi le capteaz\u0103. De aceea, utilizarea coerci\u0163iei sau violen\u0163ei fizice pentru a impune anumite comportamente modelate de tip na\u0163ional va fi condamnat\u0103 la e\u015fec, tocmai din acelea\u015fi ra\u0163iuni care fac imposibil, din punct de vedere teoretic, ca prin intermediul directivelor coercitive s\u0103 poat\u0103 fi coordonat\u0103 via\u0163a \u00een societate. Adic\u0103, teorema imposibilit\u0103\u0163ii socialismului, descoperit\u0103 de c\u0103tre teoreticienii \u015ecolii Austriece (Mises \u015fi Hayek), este pe deplin aplicabil\u0103 obiectivului de a for\u0163a sau impune prin violen\u0163\u0103 un anumit rezultat al procesului social \u00een zona na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor.<\/p>\n

Explica\u0163ia anterioar\u0103, al\u0103turi de caracterul constant dinamic al realit\u0103\u0163ii na\u0163ionale, \u00eempiedic\u0103 acceptarea principiului conform c\u0103ruia fiec\u0103rei na\u0163iuni ar trebui s\u0103-i corespund\u0103 un stat politic cu ni\u015fte frontiere fixe \u015fi determinate. \u00centr-adev\u0103r, dac\u0103 \u00een\u0163elegem na\u0163iunea ca un subansamblu al societ\u0103\u0163ii civile \u00een continu\u0103 evolu\u0163ie \u015fi experimentare, este evident c\u0103 va exista \u00eentotdeauna un volum important de fiin\u0163e umane \u00een proces de experimentare na\u0163ional\u0103, adic\u0103 mai mult sau mai pu\u0163in influen\u0163ate de distincte comportamente na\u0163ionale, f\u0103r\u0103 s\u0103 poat\u0103 cunoa\u015fte dac\u0103, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, vor sf\u00e2r\u015fi fiind absorbi\u0163i de c\u0103tre cultura \u015fi limba unei na\u0163iuni, ale alteia, sau dac\u0103 vor sf\u00e2r\u015fi s\u0103 constituie una nou\u0103. \u015etim c\u0103 na\u0163iunile se g\u0103sesc \u00een competi\u0163ie constant\u0103, \u00een schimbare \u015fi evolu\u0163ie, ceea ce \u00eempiedic\u0103, de la conceperea na\u0163ionalit\u0103\u0163ii ca o realitate istoric\u0103 de caracter dinamic, ca aceasta s\u0103 se fixeze pe un anumit spa\u0163iu geografic de o manier\u0103 rigid\u0103 \u015fi definitiv\u0103. Orice \u00eencercare de a fixa violent \u00een cadrul unor frontiere prestabilite o realitate at\u00e2t de schimb\u0103toare \u015fi social\u0103 cum este cea de na\u0163iune va genera conflicte insolvabile \u015fi r\u0103zboaie, cu un mare cost uman \u015fi social, care, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, vor pune \u00een pericol \u00eens\u0103\u015fi existen\u0163a realit\u0103\u0163ii na\u0163ionale. Din contr\u0103, na\u0163ionalit\u0103\u0163ile \u00een\u0163elese ca subansambluri ale societ\u0103\u0163ii civile pot avea garan\u0163ii de supravie\u0163uire \u00eentr-un proces competitiv interna\u0163ional dezvoltat \u00eentr-un mediu de libertate ale c\u0103rui principii regulatoare esen\u0163iale vor fi analizate \u00een urm\u0103torul subcapitol.<\/p>\n

Principii esen\u0163iale ale na\u0163ionalismului liberal<\/b><\/p>\n

Exist\u0103 trei principii esen\u0163iale care trebuie s\u0103 regleze rela\u0163ia s\u0103n\u0103toas\u0103, pacific\u0103 \u015fi armonioas\u0103 \u00eentre diferitele na\u0163iuni: principiul autodetermin\u0103rii, principiul completei libert\u0103\u0163i \u00een comer\u0163ul dintre na\u0163iuni \u015fi principiul libert\u0103\u0163ii de imigra\u0163ie \u015fi emigra\u0163ie. Vom analiza, \u00een continuare, fiecare dintre aceste principii.<\/p>\n

Principiul autodetermin\u0103rii\u00a0<\/i>arat\u0103 c\u0103 fiecare grup na\u0163ional trebuie s\u0103 aib\u0103, \u00een orice moment, posibilitatea de a decide liber \u00een ce stat politic dore\u015fte s\u0103 se \u00eencadreze. Altfel spus, fiecare subansamblu al societ\u0103\u0163ii civile trebuie s\u0103 aib\u0103 libertatea de a decide c\u0103rui grup politic dore\u015fte s\u0103 apar\u0163in\u0103. Astfel, este posibil ca o aceea\u015fi na\u0163iune s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103, \u00een func\u0163ie de voin\u0163a liber exprimat\u0103 a membrilor s\u0103i, dispersat\u0103 \u00een diferite state. Acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103, de exemplu, \u00een rela\u0163ie cu na\u0163iunea anglo-saxon\u0103, poate cea mai avansat\u0103, vivace \u015fi fecund\u0103 \u00een momentele istorice actuale \u015fi care se reg\u0103se\u015fte dispersat\u0103 \u00een state politice distincte, printre care Statele Unite ale Americii \u015fi Regatul Unit sunt, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, cele mai importante. De asemenea, poate fi men\u0163ionat exemplul na\u0163iunii de limb\u0103 german\u0103, ale c\u0103rei peste o sut\u0103 de milioane de membri se reg\u0103sesc distribui\u0163i de-a lungul a trei state importante ale Europei, Germania, Austria \u015fi o parte a Elve\u0163iei. Este posibil, de asemenea, ca distincte na\u0163iuni s\u0103 decid\u0103 s\u0103 compun\u0103 un singur stat. Astfel, Elve\u0163ia incorporeaz\u0103 o serie de cantoane care \u0163in de trei na\u0163iuni distincte, german\u0103, francez\u0103 \u015fi italian\u0103. \u00cen acela\u015fi timp, \u00een cazul Spaniei, putem considera existen\u0163a a cel pu\u0163in trei grupuri na\u0163ionale, castilian, catalan \u015fi basc.[6]<\/a><\/p>\n

\u00cen leg\u0103tur\u0103 cu principiul autodetermin\u0103rii, este important s\u0103 facem, totu\u015fi, dou\u0103 nuan\u0163\u0103ri. \u00cen primul r\u00e2nd, c\u0103 decizia de a face parte sau nu dintr-un stat politic nu trebuie s\u0103 fie obligatoriu o decizie de tip explicit (de\u015fi nici nu trebuie exclus ca \u00een anumite circumstan\u0163e istorice, prin referendum, s\u0103 se decid\u0103 o secesiune, cum s-a \u00eent\u00e2mplat recent \u00een rela\u0163ia cu na\u0163iunile ceh\u0103 \u015fi slovac\u0103). \u00cen multe ocazii, determinarea de a forma un anume stat se manifest\u0103 de o manier\u0103 consuetudinar\u0103, adic\u0103 prin voin\u0163a implicit\u0103 istoric men\u0163inut\u0103 de c\u0103tre majoritatea membrilor unei anume na\u0163iuni de a face parte \u015fi tr\u0103i \u00eentr-un stat specific. A doua observa\u0163ie este c\u0103 principiul autodetermin\u0103rii nu se refer\u0103 exclusiv la posibilitatea ca, \u00een acord cu criteriul majorit\u0103\u0163ii, indivizii care locuiesc \u00eentr-un anumit spa\u0163iu geografic s\u0103 trebuiasc\u0103 s\u0103 decid\u0103 dac\u0103 doresc s\u0103 stea sau nu \u00eentr-un anumit stat \u00een func\u0163ie de afilierea lor na\u0163ional\u0103, ci c\u0103 un astfel de principiu trebuie aplicat cu caracter general la toate nivelurile \u015fi pentru toate sub-ansamblurile societ\u0103\u0163ii civile, legate sau nu \u00eentr-o re\u0163ea de tip na\u0163ional. Acest fapt \u00eenseamn\u0103 c\u0103 este perfect compatibil\u0103 cu principiul autodetermin\u0103rii existen\u0163a na\u0163iunilor care decid liber s\u0103 se disperseze \u00een diferite state \u015fi, pe de alt\u0103 parte, c\u0103 trebuie acceptat, de asemenea, c\u0103, \u00een interiorul unei aceleia\u015fi na\u0163iuni \u015fi \u00een interiorul aceluia\u015fi stat, grupurile minoritate s\u0103 decid\u0103 a se separa sau incorpora \u00eentr-un alt stat \u00een func\u0163ie de interesele lor particulare. De aceea, trebuie evitat ca un anume grup na\u0163ional, care a decis s\u0103 se separe de un stat \u00een care se g\u0103sea \u00een minoritate, s\u0103 utilizeze coerci\u0163ia sistematic\u0103 de care suferea anterior pentru a subjuga alte grupuri na\u0163ionale minoritare din interiorul s\u0103u.<\/p>\n

Al doilea principiu esen\u0163ial care trebuie s\u0103 guverneze rela\u0163ia dintre diferitele na\u0163iuni este cea a completei\u00a0libert\u0103<\/i>\u0163<\/i>i comerciale\u00a0<\/i>dintre ele. \u00centr-adev\u0103r, dac\u0103 na\u0163iunile se \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2neaz\u0103 \u00een fixarea de frontiere geografice specifice care s\u0103 le separe ridic\u00e2nd bariere \u00een calea libert\u0103\u0163ii comer\u0163ului \u015fi m\u0103suri de tip protec\u0163ionist, atunci, inevitabil, se va na\u015fte, \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103 sau mai mare, necesitatea de a-\u015fi organiza economiile \u015fi societ\u0103\u0163ile pe baza principiului autarhiei. Autarhia nu este viabil\u0103 din punct de vedere economic deoarece ast\u0103zi, cu \u00eenaltul grad de dezvoltare a diviziunii interna\u0163ionale a muncii, nicio zon\u0103 geografic\u0103 nu dispune de totalitatea resurselor necesare pentru a men\u0163ine o economie modern\u0103, motiv pentru care o na\u0163iune protec\u0163ionist\u0103 se afl\u0103 mereu \u00een situa\u0163ia de a for\u0163a expansiunea frontierelor sale cu scopul de a ob\u0163ine mai multe resurse economice, materiale \u015fi umane. \u00cen\u0163elegem prin aceasta c\u0103 protec\u0163ionismul \u00een plan na\u0163ional genereaz\u0103 inevitabil logica conflictului \u015fi r\u0103zboiul, care se justific\u0103 cu scopul de a \u00eempinge frontierele \u015fi de a ob\u0163ine mai multe pie\u0163e \u015fi resurse productive. Prin urmare, protec\u0163ionismul na\u0163ional, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, distruge \u015fi sacrific\u0103 propriile realit\u0103\u0163i na\u0163ionale \u00eentr-un r\u0103zboi inevitabil al tuturor na\u0163iunilor contra tuturor na\u0163iunilor. Este u\u015for de \u00een\u0163eles c\u0103 marile conflicte r\u0103zboinice au avut mereu originea \u00een na\u0163ionalismul protec\u0163ionist \u015fi c\u0103, pe de alt\u0103 parte, conflictele na\u0163ionale pe care le cunoa\u015ftem ast\u0103zi (Iugoslavia, Orientul Mijlociu etc.) vor disp\u0103rea \u00eentr-un mediu \u00een care va exista o pia\u0163\u0103 comun\u0103 cu o libertate complet\u0103 a comer\u0163ului \u00eentre toate na\u0163iunile implicate.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u015fte acest principiu, trebuie s\u0103 \u0163inem cont de urm\u0103toarea lege economic\u0103. \u00cen circumstan\u0163e identice, cu c\u00e2t o na\u0163iune este afiliat\u0103 unui stat mai mic, cu at\u00e2t \u00eei va fi mai dificil s\u0103 impun\u0103 protec\u0163ionismul centralist generator de conflicte r\u0103zboinice \u015fi cu at\u00e2t mai mult va fi for\u0163at\u0103 s\u0103 accepte libertatea comercial\u0103. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 a\u015fa deoarece cu c\u00e2t este mai mic statul \u00een cauz\u0103, cu at\u00e2t mai puternic vor resim\u0163i locuitorii s\u0103i imposibilitatea de a accede la pie\u0163e \u015fi resurse din str\u0103in\u0103tate, dac\u0103 nu exist\u0103 o complet\u0103 libertate a comer\u0163ului. Din contr\u0103, cu c\u00e2t este mai mare geografic \u015fi uman organizarea statal\u0103, cu at\u00e2t mai facil s-ar putea organiza economia sa din punct de vedere autarhic f\u0103r\u0103 ca cet\u0103\u0163enii s\u0103i s\u0103 fie capabili de a identifica tot ceea ce pierd \u00een absen\u0163a libert\u0103\u0163ii comer\u0163ului. Aceast\u0103 important\u0103 lege economic\u0103 este, f\u0103r\u0103 nicio \u00eendoial\u0103, un argument\u00a0prima facie\u00a0<\/i>\u00een favoarea descentraliz\u0103rii \u015fi localiz\u0103rii politice a na\u0163iunilor \u00een unit\u0103\u0163i administrative cu c\u00e2t mai mici, cu at\u00e2t mai bine.[7]<\/a><\/p>\n

Libertatea comer\u0163ului nu este suficient\u0103 \u00een absen\u0163a unei paralele \u015fi complete libert\u0103\u0163i de\u00a0emigrare\u00a0<\/i>\u015f<\/i>i imigrare.<\/i>\u00a0Dac\u0103 nu exist\u0103 libertatea de a emigra \u015fi imigra, se pot men\u0163ine importante disparit\u0103\u0163i de venit \u00eentre anumite grupuri sociale \u015fi celelalte, care \u00ee\u015fi au originea \u00een existen\u0163a unui monopol protec\u0163ionist pe pia\u0163a muncii (constituit tocmai prin frontierele \u015fi reglement\u0103rile care \u00eempiedic\u0103 libertatea de emigra\u0163ie), care, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, poate face loc unor importante tulbur\u0103ri \u015fi violen\u0163e \u00eentre anumite grupuri sociale. Totu\u015fi, libertatea de emigrare \u015fi imigrare trebuie s\u0103 fie supus\u0103, la r\u00e2ndul ei, unei serii de reguli \u015fi principii care o \u00eempiedic\u0103 s\u0103 fie utilizat\u0103 \u00een scopuri coercitive \u015fi interven\u0163ioniste contrare liberei interac\u0163iuni \u00eentre na\u0163iuni. Astfel, imigrarea nu trebuie s\u0103 fie subven\u0163ionat\u0103 de c\u0103tre \u201estatul bun\u0103st\u0103rii\u201d. Cei care imigreaz\u0103 trebuie s\u0103 o fac\u0103 pe propriul risc. Dac\u0103 nu este a\u015fa, transferurile for\u0163ate de venit de la anumite grupuri sociale la altele vor atrage ca un magnet o imigra\u0163ie artificial\u0103 care nu doar c\u0103 va afecta procesele redistributive, dar, pe deasupra, va da na\u015ftere unor importante conflicte sociale. Se \u00een\u0163elege perfect marea amenin\u0163are pe care imigra\u0163ia o reprezint\u0103 pentru \u201estatul bun\u0103st\u0103rii\u201d \u015fi c\u0103 acesta este principalul responsabil pentru ridicarea zidurilor \u00een calea imigra\u0163iei \u00een vremurile moderne. Unica solu\u0163ie pentru cooperarea pa\u015fnic\u0103 a na\u0163iunilor const\u0103, prin urmare, \u00een desfiin\u0163area \u201estatului bun\u0103st\u0103rii\u201d \u015fi stabilirea unei complete libert\u0103\u0163i de imigrare.[8]<\/a><\/p>\n

\u00cen al doilea r\u00e2nd, libertatea de emigrare nu trebuie s\u0103 implice, \u00een niciun caz, rapida acordare a dreptului de vot emigran\u0163ilor, cu scopul de a evita exploatarea politic\u0103 din partea na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor implicate \u00een respectivele fluxuri de emigrare. Cei care emigreaz\u0103 trebuie s\u0103 fie con\u015ftien\u0163i c\u0103 se mut\u0103 \u00eentr-un nou mediu cultural, \u00een care se presupune c\u0103 \u00ee\u015fi vor ameliora condi\u0163iile de trai, dar f\u0103r\u0103 ca aceasta s\u0103 le dea dreptul de a utiliza mecanismele de coerci\u0163ie politic\u0103 (ob\u0163inute prin vot democratic) pentru a interveni \u015fi modifica procesele spontane ale pie\u0163elor na\u0163ionale pe care sosesc. Doar dup\u0103 o perioad\u0103 lung\u0103 de timp, dup\u0103 ce se consider\u0103 c\u0103 \u015fi-au \u00eensu\u015fit deplin principiile culturale ale societ\u0103\u0163ii receptoare, se poate lua \u00een considerare acordarea dreptului de vot.[9]<\/a><\/p>\n

\u00cen al treilea r\u00e2nd, imigran\u0163ii \u015fi emigran\u0163ii trebuie s\u0103 poat\u0103 demonstra c\u0103 acced la un grup social care \u00eei prime\u015fte cu scopul de a-\u015fi aduce contribu\u0163ia lor sub forma capacit\u0103\u0163ii de munc\u0103, tehnic\u0103 sau antreprenorial\u0103. Mai precis, c\u0103 se vor baza pe mijloace de trai independente, \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu reprezinte o povar\u0103 \u015fi s\u0103 poat\u0103, ca principiu general, s\u0103 se \u00eentre\u0163in\u0103 singuri.<\/p>\n

\u00cen al patrulea \u015fi ultimul r\u00e2nd, \u015fi acesta este principiul cel mai important care trebuie s\u0103 regleze emigra\u0163ia, imigran\u0163ii trebuie s\u0103 respecte cu scrupulozitate, \u00een general, dreptul material (\u00een special, penal) al grupului social care \u00eei prime\u015fte \u015fi, \u00een particular, dreptul de proprietate privat\u0103 \u00een vigoare \u00een societatea \u00een care sosesc. \u00cen acest mod, se vor evita fenomenele de ocupare masiv\u0103 (ca, de exemplu, cel alfavelelor<\/i>\u00a0\u00een Brazilia, care s-au construit \u00eentotdeauna pe terenuri aflate \u00een proprietatea altora). De regul\u0103, problemele cele mai vizibile favorizate de imigra\u0163ie \u00ee\u015fi au originea \u00een aceea c\u0103 nu exist\u0103, cu caracter prestabilit, o clar\u0103 defini\u0163ie \u015fi\/sau ap\u0103rare a drepturilor de proprietate implicate, \u00eenc\u00e2t cei care sosesc cauzeaz\u0103 inevitabil o cantitate important\u0103 de costuri externe celor care deja locuiesc acolo, ceea ce determin\u0103 apari\u0163ia focarelor de xenofobie \u015fi violen\u0163\u0103, cu un mare cost social. Aceste conflicte sunt minimizate \u015fi evitate \u00een totalitatea lor pe m\u0103sur\u0103 ce se avanseaz\u0103 \u00een procesul de privatizare a tuturor resurselor existente \u00een grupul social.<\/p>\n

Avantajele economice \u015fi sociale ale na\u0163ionalismului liberal<\/b><\/p>\n

Oric\u00e2nd sunt \u00eendeplinite principiile pe care le-am explicat \u00een subcapitolul anterior, ideile de na\u0163iune \u015fi na\u0163ionalitate, departe de a fi d\u0103un\u0103toare pentru procesul de interac\u0163iune social\u0103, sunt extrem de benefice din punct de vedere liberal, deoarece \u00eembog\u0103\u0163esc, consolideaz\u0103 \u015fi aprofundeaz\u0103 procesul spontan \u015fi pacific al cooper\u0103rii sociale. Astfel, de exemplu, s\u0103 consider\u0103m un mediu \u00een care se dau principiile fundamentale men\u0163ionate, mai concret, principiile libert\u0103\u0163ii comer\u0163ului \u015fi libert\u0103\u0163ii de emigra\u0163ie, cum este cazul Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene (ast\u0103zi, Uniunea European\u0103). Este clar c\u0103, \u00een acest mediu, niciun stat-na\u0163iune nu poate adopta, prin el \u00eensu\u015fi, m\u0103suri interven\u0163ioniste sau de coerci\u0163ie institu\u0163ional\u0103. Astfel, vedem cum \u00een Europa na\u0163ionalismul ac\u0163ioneaz\u0103 ca o adev\u0103rat\u0103 supap\u0103 de siguran\u0163\u0103 contra for\u0163elor socialiste \u015fi interven\u0163ioniste ap\u0103rate de importante sectoare ale eurocra\u0163iei, cum sunt cele reprezentate de c\u0103tre Jacques Delors \u015fi al\u0163i euro-fanatici. S\u0103 amintim c\u0103, atunci c\u00e2nd un anumit stat sau regiune inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 stabileasc\u0103 o reglementare mai restrictiv\u0103 sau ni\u015fte impozite mai ridicate, investi\u0163iile \u015fi cet\u0103\u0163enii tind s\u0103 fug\u0103 imediat din aceast\u0103 zon\u0103 \u015fi se transfer\u0103 spre alte state \u015fi na\u0163iuni cu o reglementare mai pu\u0163in interven\u0163ionist\u0103 \u015fi mai favorabil\u0103, \u00een virtutea existen\u0163ei principiilor libert\u0103\u0163ii comer\u0163ului \u015fi libert\u0103\u0163ii de imigra\u0163ie. A\u015fa ceva s-a \u00eent\u00e2mplat, de exemplu, recent cu restric\u0163iile fiscale \u015fi de pe pia\u0163a muncii \u00een Dijon, Fran\u0163a, ceea ce a f\u0103cut ca firmele mai importante din zon\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi abandoneze instala\u0163iile \u015fi s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eenchid\u0103 activit\u0103\u0163ile pentru a se transfera \u00een alte zone mai favorabile ale Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene, \u00een Sco\u0163ia sau \u00een alte p\u0103r\u0163i ale Regatului Unit. Prin urmare, nu este nici capriciu, nici contradic\u0163ie faptul c\u0103 o liberal\u0103 at\u00e2t de profund\u0103 precum Margaret Thatcher, lider al a\u015fa-numi\u0163ilor liberali eurosceptici (printre care m\u0103 aflu \u015fi eu), a ap\u0103rat modelul na\u0163ionalismului liberal \u00een interiorul Comunit\u0103\u0163ii Economice Europene contra socialismului de Bruxelles, dat fiind faptul c\u0103 competi\u0163ia dintre na\u0163iuni \u00eentr-un mediu de libertate a comer\u0163ului tinde s\u0103 fac\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t m\u0103surile \u015fi reglement\u0103rile mai liberale ale fiec\u0103reia s\u0103 se extind\u0103 \u015fi s\u0103 se aplice celorlalte, prin \u00eens\u0103\u015fi for\u0163a concuren\u0163ei \u00eentre una \u015fi celelalte.[10]<\/a>\u00a0Din contr\u0103, se \u00een\u0163elege acum perfect c\u0103 este corect\u0103 intui\u0163ia sociali\u015ftilor \u015fi interven\u0163ioni\u015ftilor care consider\u0103 inevitabil\u0103 crearea unui puternic stat federal european centralizat la Bruxelles. \u00centr-adev\u0103r, nicio m\u0103sur\u0103 interven\u0163ionist\u0103 (\u00een domeniul muncii, social \u015fi fiscal) nu va avea succes dac\u0103 nu se impune simultan tuturor statelor \u015fi na\u0163iunilor membre ale Comunit\u0103\u0163ii Europene, \u00eenc\u00e2t sociali\u015ftii nu au alt remediu dec\u00e2t s\u0103 mi\u015fte centrul de greutate de la statele-na\u0163iune spre centrul Europei, d\u00e2nd din ce \u00een ce mai multe puteri \u015fi prerogative organismelor de la Bruxelles \u00een detrimentul statelor-na\u0163iuni care compun Comunitatea. \u00cen plus, este curioas\u0103 miopia multor politicieni sociali\u015fti care, precum Felipe Gonz\u00e1lez, nu \u015fi-au dat seama c\u0103 \u00eentr-un stat federal puternic centralizat importan\u0163a propriilor state \u015fi na\u0163iuni se reduce la minim. L-a auzit cineva vreodat\u0103 vorbind pe \u015feful statului Texas? Ar fi, deci, la fel de absurd s\u0103 ne g\u00e2ndim la rolul unui \u015fef de stat sau rege al Regatului Unit sau al Spaniei, \u00een c\u00e2teva decenii, dac\u0103 for\u0163ele centralizatoare favorabile Bruxelles-ului puse \u00een mi\u015fcare de spiritul socialismului interven\u0163ionist european sf\u00e2r\u015fesc prin a deveni preponderente.<\/p>\n

Alt exemplu pe care \u00eel putem da \u00een privin\u0163a libert\u0103\u0163ii comer\u0163ului \u00een care diferite na\u0163iuni concureaz\u0103 \u00eentre ele este chiar cel al Spaniei. Este evident c\u0103 se acord\u0103 libertatea comer\u0163ului \u015fi imigra\u0163iei \u00eentre diferitele regiuni \u015fi na\u0163ionalit\u0103\u0163i ale Spaniei, ceea ce a f\u0103cut ca \u00een multe domenii concuren\u0163a dintre zone s\u0103 produc\u0103 o clar\u0103 dereglementare, care, dac\u0103 nu a avansat \u015fi mai mult, s-a datorat marii ponderi pe care a avut-o p\u00e2n\u0103 acum \u00een toate regiunile \u0163\u0103rii partidul socialist, puternic interven\u0163ionist \u015fi centralizator. Astfel, recent, Administra\u0163ia basc\u0103 a eliminat impozitul pe succesiuni, cel c\u0103ruia i se supun restul cet\u0103\u0163enilor Spaniei (cu excep\u0163ia Navarrei) \u015fi a permis, de asemenea, o echilibrare a bugetului, \u00een flagrant\u0103 contradic\u0163ie cu voracitatea manifestat\u0103 de c\u0103tre centralismul socialist de la Madrid. Este important s\u0103 semnal\u0103m, de asemenea, cazul Navarrrei, care din ra\u0163iuni istorice posed\u0103 o administra\u0163ie local\u0103 unic\u0103 \u015fi \u00ee\u015fi colecteaz\u0103 singur\u0103 impozitele \u015fi care, de\u015fi p\u00e2n\u0103 acum \u015fi-a utilizat prerogativele istorice cu mare timiditate, este, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, modelul \u201dadministra\u0163iei unice\u201d care ar trebui s\u0103 se extind\u0103 c\u00e2t mai mult \u00een restul regiunilor \u015fi na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor Spaniei.<\/p>\n

 <\/p>\n

Rolul statului \u00een cadrul na\u0163ionalismului liberal<\/b><\/p>\n

Modelul de competi\u0163ie \u00eentre na\u0163iuni \u00eentr-un cadru supus celor trei principii men\u0163ionate (autodeterminare, libertatea comer\u0163ului \u015fi de imigrare) trebuie ad\u00e2ncit, at\u00e2t \u00een sus, c\u00e2t \u015fi \u00een jos pe scara diferitelor niveluri de organizare statal\u0103. Astfel se \u00eent\u00e2mpl\u0103,\u00a0\u00een sus<\/i>, \u00een rela\u0163ie cu statele-na\u0163iune care constituie Comunitatea Economic\u0103 European\u0103 \u00een cadrul modelului de concuren\u0163\u0103 liberal\u0103 ap\u0103rat, a\u015fa cum am v\u0103zut, de c\u0103tre Margaret Thatcher. Aceast\u0103 concuren\u0163\u0103 \u00eentre na\u0163iuni va conduce, inevitabil, la liberalizarea cresc\u00e2nd\u0103 \u015fi instituirea de limite centralismului dirijist de la Bruxelles. \u00cens\u0103 aplicarea modelului trebuie ap\u0103rat, \u00een plus,\u00a0\u00een jos<\/i>, adic\u0103 \u00een rela\u0163ie cu regiunile \u015fi na\u0163iunile care formeaz\u0103 diferitele state ale Europei. Acesta ar fi, de exemplu, cazul Spaniei \u015fi al procesului de descentralizare care, \u00een \u0163ara noastr\u0103, trebuie s\u0103 culmineze cu\u00a0administrarea unic\u0103<\/i>pentru toate regiunile \u015fi na\u0163iunile care opteaz\u0103 pentru a\u015fa ceva (urm\u00e2nd \u00een con\u0163inut modelul Comunit\u0103\u0163ii autonome a Navarrei, care este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, cel mai descentralizat dintre cele existente).<\/p>\n

Care va fi, a\u015fadar, rolul statului \u00een sistemul liberal al na\u0163ionalit\u0103\u0163ilor \u00een concuren\u0163\u0103 pe care \u00eel ap\u0103r\u0103m ? Dac\u0103 statul ar trebui s\u0103 aib\u0103 vreun rol, acesta ar trebui s\u0103 fie, cu siguran\u0163\u0103, cel care presupune \u00eentruchiparea juridic\u0103 a celor trei principii fundamentale ce fac posibil\u0103 cooperarea voluntar\u0103 \u015fi pa\u015fnic\u0103 \u00eentre diferitele na\u0163iuni. Astfel, \u00een cazul Spaniei, Coroana \u015fi Statul \u00ee\u015fi vor avea ra\u0163iunea viitoare de a fi dac\u0103 garanteaz\u0103 \u015fi asigur\u0103 principiile esen\u0163iale ale liberalismului, adic\u0103 a libert\u0103\u0163ii complete a comer\u0163ului, a \u00eentreprinderii \u015fi a emigra\u0163iei, \u00een interiorul unei zone \u015fi de la o zon\u0103 la alta. Acela\u015fi lucru se poate spune, \u00eentr-un cadru mai general, cu privire la unica ra\u0163iune de a fi a Uniunii Europene , \u00een deplin acord cu spiritul originar de fondare a acesteia, inclus \u00een Tratatul de la Roma. Pe deasupra, trebuie ap\u0103rat principiul conform c\u0103ruia nicio organiza\u0163ie statal\u0103 nu trebuie s\u0103 aib\u0103 atribu\u0163ii \u015fi competen\u0163e mai mici sau inferioare pe scara politic\u0103, \u00eenc\u00e2t, \u00een acord cu principiul pe care \u00eel ap\u0103r\u0103m, pe m\u0103sur\u0103 ce ne ridic\u0103m pe respectiva scar\u0103, con\u0163inutul politic concret al organiza\u0163iilor statale ar trebui s\u0103 se diminueze, acestea urm\u00e2nd s\u0103 aib\u0103 competen\u0163e din ce \u00een ce mai jurisdic\u0163ionale (tribunal al drepturilor umane, dedicat \u00een special ap\u0103r\u0103rii \u015fi garant\u0103rii principiilor libert\u0103\u0163ii de \u00eentreprindere \u015fi de schimb). Acestor competen\u0163e de tip jurisdic\u0163ional trebuie s\u0103 le ad\u0103ug\u0103m, ca supap\u0103 de siguran\u0163\u0103, ni\u015fte competen\u0163e cu privire la stabilirea de limite maxime de reglementare \u015fi de impunere fiscal\u0103 care s\u0103 poat\u0103 fi efectuate de organismele inferioare. Pe scurt, este vorba de a evita ca regiunile \u015fi na\u0163ionalit\u0103\u0163ile descentralizate s\u0103 poat\u0103 subjuga, cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Catalunia, proprii cet\u0103\u0163eni de o manier\u0103 nesanc\u0163ionat\u0103, \u00een ciuda existen\u0163ei formale a libert\u0103\u0163ii comer\u0163ului \u015fi imigra\u0163iei \u00eentre zone. De aceea, proceselor spontane de competi\u0163ie dintre na\u0163iuni ar trebui \u00een mod\u00a0normal<\/i>\u00a0s\u0103 le ad\u0103ug\u0103m ni\u015fte limite maxime de reglementare \u015fi impunere fiscal\u0103, fixate de c\u0103tre statele \u015fi organiza\u0163iile politice superioare, astfel \u00eenc\u00e2t acestea s\u0103 permit\u0103 doar concuren\u0163a \u00een jos \u00een privin\u0163a impozitelor \u015fi reglement\u0103rii, \u00een care entit\u0103\u0163ile descentralizate s\u0103 nu dep\u0103\u015feasc\u0103 niciodat\u0103, \u00een niciun caz, nivelurile maxime ale sarcinii fiscale \u015fi ale reglement\u0103rii stabilite de fiecare stat.[11]<\/a>\u00a0De aceea, trebuie abandonat procesul de armonizare stabilit de Comunitatea Economic\u0103 European\u0103, prin care, \u00een majoritatea cazurilor, m\u0103surile interven\u0163ioniste ale fiec\u0103rei \u0163\u0103ri sunt impuse tuturor celorlalte, substituindu-l printr-un proces de concuren\u0163\u0103 al dereglement\u0103rii \u00eentre diferitele na\u0163iuni, \u00een care Comunitatea Economic\u0103 European\u0103 s\u0103 aib\u0103 doar un rol de tip jurisdic\u0163ional (protec\u0163ia drepturilor personale \u015fi supravegherea libert\u0103\u0163ii comer\u0163ului \u015fi imigra\u0163iei) \u015fi, \u00een orice caz, stabilirea de limite maxime \u00een ceea ce prive\u015fte capacitatea de interven\u0163ie \u015fi reglementare economic\u0103, social\u0103 \u015fi fiscal\u0103 a fiec\u0103rui stat.<\/p>\n

Na\u0163ionalismul liberal contra na\u0163ionalismului socialist<\/b><\/p>\n

Este u\u015for de \u00een\u0163eles, prin urmare, c\u0103 originea relelor actuale asociate na\u0163ionalismului, dincolo de a-\u015fi avea cauza \u00een ideea de na\u0163ionalitate, \u00ee\u015fi are originea \u00een aceea c\u0103 nu sunt \u00eendeplinite cele trei principii fundamentale deja analizate ale na\u0163ionalismului liberal. Altfel spus, na\u0163ionalismul \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie o for\u0163\u0103 pozitiv\u0103 pentru procesul pa\u015fnic de cooperare social\u0103 \u015fi se converte\u015fte, cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mic\u0103 sau mai mare cu actualul guvern al Cataluniei, \u00eentr-o pepinier\u0103 de conflicte \u015fi suferin\u0163e tocmai c\u00e2nd \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 mai fie liberal \u015fi devine un na\u0163ionalism interven\u0163ionist sau dirijist. Adic\u0103 eroarea se reg\u0103se\u015fte \u00een socialism, \u00een interven\u0163ionism \u015fi \u00een exercitarea sistematic\u0103 a coerci\u0163iei, dar nu \u00een na\u0163ionalismul\u00a0per se.<\/i>\u00a0De\u015fi trebuie recunoscut c\u0103, \u00een multe ocazii, interven\u0163ioni\u015ftii \u015fi sociali\u015ftii recurg, prostitu\u00e2nd-o, la ideea de na\u0163iune pentru a alimenta \u015fi justifica propriile m\u0103suri de coerci\u0163ie. Faptul c\u0103 originea problemelor \u015fi conflictelor se g\u0103se\u015fte \u00een socialism \u015fi \u00een interven\u0163ionism, nu \u00een na\u0163ionalism, poate fi \u00een\u0163eles pe deplin analiz\u00e2nd orice caz de conflict na\u0163ional. Astfel, r\u0103zboiul iugoslav s-ar fi terminat imediat dac\u0103 s-ar fi statuat o libertate complet\u0103 a imigra\u0163iei \u015fi o pia\u0163\u0103 comun\u0103 pentru bunuri \u015fi servicii \u00een care s\u0103 se respecte drepturile de proprietate. De asemenea, conflictul generat de c\u0103tre guvernul Cataluniei \u00een domeniul educa\u0163iei \u00ee\u015fi are originea \u00een faptul c\u0103 aceasta este public\u0103, este finan\u0163at\u0103 prin impozitare \u015fi se decide politic \u00een ce limb\u0103 se va face predarea, oblig\u00e2nd de o manier\u0103 sistematic\u0103 ample p\u0103turi ale popula\u0163iei. \u00centr-un mediu de libertate a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului (cu un\u00a0voucher<\/i>\u00a0educa\u0163ional sau un sistem asem\u0103n\u0103tor care s\u0103 garanteze libertatea de op\u0163iune a cet\u0103\u0163enilor), \u00eentregul conflict pe care l-a creat Generalitat de Catalunia \u00een domeniul lingvistic ar disp\u0103rea complet.[12]<\/a><\/p>\n

Este posibil ca na\u0163ional-sociali\u015ftii s\u0103 se converteasc\u0103 la na\u0163ionalismul liberal?<\/b><\/p>\n

Analiza na\u0163ionalismului liberal efectuat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum posed\u0103, pe deasupra, virtutea de a permite furnizarea de argumente foarte puternice acelor ap\u0103r\u0103tori ai idealului na\u0163ionalist care, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, \u015fi intepret\u00e2nd gre\u015fit exigen\u0163ele acestuia, l-au conceput, mai mult sau mai pu\u0163in, de o manier\u0103 interven\u0163ionist\u0103 sau socialist\u0103.<\/p>\n

Astfel, unui na\u0163ionalist, adev\u0103rat sus\u0163in\u0103tor al ideii de na\u0163iune, i se poate argumenta c\u0103 exist\u0103 doar dou\u0103 modele de cooperare \u00eentre diferitele na\u0163iuni: fie cel bazat pe principiile libert\u0103\u0163ii comer\u0163ului, imigra\u0163iei \u015fi autodetermin\u0103rii deja v\u0103zute, fie cel bazat pe protec\u0163ionism, interven\u0163ie \u015fi coerci\u0163ia sistematic\u0103 de origine statal\u0103. \u00cen plus, este u\u015for de explicat oric\u0103rui na\u0163ionalist c\u0103 modelul de protec\u0163ie coercitiv\u0103 \u015fi interven\u0163ie fa\u0163\u0103 de alte na\u0163iuni este destinat inevitabil e\u015fecului. Autarhia astfel creat\u0103 genereaz\u0103 o dinamic\u0103 de r\u0103zboi \u015fi distrugere care, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, va sl\u0103bi enorm acea na\u0163iune care se dore\u015fte a fi ap\u0103rat\u0103. Prin urmare, modelul protec\u0163ionist al rela\u0163iilor dintre \u0163\u0103ri nu prezint\u0103 niciun fel de viabilitate. Unica alternativ\u0103 viabil\u0103 care, cu caracter general, \u00eencepe a fi recunoscut\u0103 chiar \u00eentre na\u0163ionali\u015fti, este ca na\u0163iunile s\u0103 concureze pe un plan de egalitate bazat pe principiile de libertate a comer\u0163ului \u015fi imigra\u0163iei.<\/p>\n

Desigur, presupun\u00e2nd c\u0103 se accept\u0103 \u015fi se aplic\u0103 libertatea comer\u0163ului \u015fi imigra\u0163iei \u00eentre na\u0163iuni, se poate face un pas \u00eenainte \u00een argumentarea teoretic\u0103 cu na\u0163ionalistul \u015fi i se poate explica faptul c\u0103 dac\u0103 opteaz\u0103 s\u0103 fie, \u00een sfera propriei na\u0163iuni, un na\u0163ionalist interven\u0163ionist \u015fi regulator (adic\u0103 mai mult sau mai pu\u0163in, socialist), m\u0103surile sale dirijiste vor fi sortite e\u015fecului dac\u0103 dintr-un anumit motiv nu se reu\u015fe\u015fte aplicarea lor simultan\u0103 \u00een toate na\u0163iunile concurente \u00eentr-o zon\u0103 geografic\u0103 mare. Adic\u0103 este absurd s\u0103 se stabileasc\u0103 m\u0103suri de reglementare \u015fi interven\u0163ie \u00eentr-un singur stat-na\u0163iune (de exemplu, Comunitatea Economic\u0103 European\u0103) dac\u0103 nu se reu\u015fe\u015fte ca, printr-o directiv\u0103 sau norm\u0103 emanat\u0103 de la Bruxelles, s\u0103 se impun\u0103 aceea\u015fi interven\u0163ie restului statelor-na\u0163iune \u015fi regiunilor Comunit\u0103\u0163ii. Prin urmare, singurul lucru pe care \u00eel va reu\u015fi acel na\u0163ionalist cu veleit\u0103\u0163i interven\u0163ioniste \u015fi socialiste, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, dac\u0103 \u00ee\u015fi urm\u0103re\u015fte cu efort \u015fi eficacitate obiectivele sale de interven\u0163ie, va fi s\u0103 mute centrul de greutate al deciziilor politice \u015fi economice de la na\u0163iunea despre care spune c\u0103 o ap\u0103r\u0103 la centrul politic al statului sau organiza\u0163iei politice mai ample de care apar\u0163ine (Madrid sau Bruxelles). Adic\u0103 realiz\u0103m, din nou, c\u00e2t de corect\u0103 este intui\u0163ia socialist\u0103 a lui Jacques Delors, Felipe Gonz\u00e1lez \u015fi al\u0163i euro-fanatici care, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, pretind o \u00eent\u0103rire continu\u0103 a puterilor Bruxelles-ului. \u00cens\u0103, ceea ce pare paradoxal \u015fi contradictoriu este c\u0103 mul\u0163i lideri na\u0163ionali\u015fti au ap\u0103rat, de asemenea, \u00een dauna propriilor na\u0163iuni, supradimensionarea centrelor statale de putere, c\u00e2nd au urm\u0103rit politici interven\u0163ioniste.<\/p>\n

Din aceast\u0103 perspectiv\u0103 nu ar fi o \u00eendr\u0103zneal\u0103 a afirma c\u0103 mare parte din responsabilitatea centralismului madrilen \u00een Spania \u00ee\u015fi are originea chiar \u00een na\u0163ionalismul catalan care, istoric, atunci c\u00e2nd a \u00eencercat s\u0103-\u015fi urm\u0103reasc\u0103 \u015fi s\u0103-\u015fi ating\u0103 privilegiile (de tip protec\u0163ionist etc.), nu a avut \u00eendoieli \u00een a merge la Madrid pentru a \u201epactiza\u201d \u015fi a ob\u0163ine legi din domeniul statal care obligau toate regiunile, sporind, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, puterea capitalei \u00een dauna propriei na\u0163iuni despre care spuneau c\u0103 o ap\u0103r\u0103.[13]<\/a>\u00a0Prin urmare, nu exist\u0103, din punct de vedere istoric, mai mari responsabili de centralismul madrilen dec\u00e2t chiar miopii na\u0163ionali\u015fti catalani.[14]<\/a>\u00a0Acest paradoxal rezultat istoric pare c\u0103 se repet\u0103 \u00een rela\u0163ie cu domeniul mai amplu din Comunitatea Economic\u0103 European\u0103, la care naiv recurg liderii diferitelor regiuni \u015fi na\u0163ionalit\u0103\u0163i g\u00e2ndind c\u0103 astfel se va diminua puterea statelor-na\u0163iune, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi dea seama c\u0103, de fapt, consolidarea federal\u0103 a Comunit\u0103\u0163ii d\u0103 na\u015ftere supradimension\u0103rii unei puteri centraliste, cea a Bruxelles-ului, care eventual poate s\u0103 ajung\u0103 mult mai rea. Astfel, devin stranii \u201etovar\u0103\u015fi de c\u0103l\u0103torie\u201d na\u0163ionali\u015ftii naivi care ap\u0103r\u0103 sporirea puterilor Bruxelles-ului \u00een dauna statelor-na\u0163iune \u015fi naivii entuzia\u015fti pro-europeni (precum Felipe Gonz\u00e1lez \u015fi al\u0163ii) a c\u0103ror intui\u0163ie socialist\u0103 \u00eei conduce la consolidarea puterii Bruxelles-ului, f\u0103r\u0103 ca vreunul dintre ei s\u0103 realizeze c\u0103 acest lucru se face pe seama unei continue sl\u0103biri a ideii na\u0163ionale spaniole \u015fi a simbolurilor sale na\u0163ionale, cum ar fi monarhia, precum \u015fi pe seama unei progresive sl\u0103biri a ideii na\u0163ionale la nivel regional (ale c\u0103rei decizii conteaz\u0103 mai pu\u0163in \u00een compara\u0163ia cu cele pe care le ia Comunitatea).<\/p>\n

\u00cen acest domeniu, la fel ca \u00een altele, vedem cum se \u00eent\u00e2lnesc eronatele \u015fi naivele interese ale na\u0163ionali\u015ftilor \u015fi sociali\u015ftilor, toate \u00een dauna adev\u0103ratului spirit liberal care trebuie s\u0103 ajusteze rela\u0163iile pacifice, armonioase \u015fi fecunde \u00eentre diferitele na\u0163iuni.<\/p>\n

\u00cen orice caz, nu trebuie s\u0103 renun\u0163\u0103m la utilizarea argumenta\u0163iei ra\u0163ionale fa\u0163\u0103 de na\u0163ionali\u015ftii de tip interven\u0163ionist, deoarece cei \u00een care predomin\u0103 idealul na\u0163ionalist asupra ideologiei interven\u0163ioniste sau coercitive, pot sf\u00e2r\u015fi prin a \u00een\u0163elege c\u0103 adversarul cel mai important al ideii de na\u0163iune pe care o ap\u0103r\u0103 sunt politicile interven\u0163ioniste \u00een toate sferele (economic, cultural, lingvistic etc.) care p\u00e2n\u0103 acum le-au preconizat.<\/p>\n

Poate c\u0103 una dintre explica\u0163iile cele mai plauzibile pentru na\u0163ionalismul interven\u0163ionist se reg\u0103se\u015fte \u00een complexul de inferioritate \u015fi \u00een lipsa siguran\u0163ei de sine pe care le au multe na\u0163iuni. \u015ei, de aceea, tocmai na\u0163iunile aflate \u00een recul \u015fi, prin urmare, mai nesigure, sunt cele care reac\u0163ioneaz\u0103 mai violent contra propriilor sl\u0103biciuni. \u00cen principiu, am putea spune c\u0103, cu c\u00e2t o na\u0163iune se afl\u0103 \u00eentr-o stare mai mare de recul (fiind absorbit\u0103 de altele mai bogate \u015fi mai dinamice), cu at\u00e2t mai violente vor fi ultimele horc\u0103ituri ale agoniei sale (cum o arat\u0103 cazul na\u0163iunii basce \u015fi, \u00eentr-o mai mic\u0103 m\u0103sur\u0103, manifest\u0103rile interven\u0163ioniste \u00een domeniul lingvistic al na\u0163iunii catalane). O na\u0163iune sigur\u0103 de sine, care crede \u00een viitorul s\u0103u \u015fi care nu se teme de competi\u0163ia cu celelalte na\u0163iuni, \u00eentr-un plan al egalit\u0103\u0163ii, va fi o na\u0163iune \u00een care va predomina mai facil spiritul cooper\u0103rii liberale pe care l-am descris \u00een acest articol.[15]<\/a><\/p>\n

Concluzie: pentru un na\u0163ionalism liberal<\/b><\/p>\n

Concluzia analizei asupra na\u0163ionalismului liberal pe care am efectuat-o \u00een acest capitol a permis a clarifica p\u00e2n\u0103 la ce punct este coerent\u0103 \u015fi potrivit\u0103 politica euroscepticilor ini\u0163iat\u0103 de c\u0103tre Margaret Thatcher \u00een rela\u0163ie cu Comunitatea Economic\u0103 European\u0103, fa\u0163\u0103 de naivul euro-entuziasm al politicienilor europeni de tendin\u0163\u0103 socialist\u0103 (Felipe Gonz\u00e1lez, Jacques Delors etc.). S\u0103 ap\u0103r\u0103m, a\u015fadar, na\u0163iunile \u00eentr-un mediu al libert\u0103\u0163ii comerciale, al pie\u0163ei \u015fi imigra\u0163iei, deoarece el este cea mai bun\u0103 asigurare de via\u0163\u0103 contra dirijismului, coerci\u0163iei \u015fi interven\u0163ionismului. \u00cen acela\u015fi timp, s\u0103-i facem pe miopii na\u0163ionali\u015fti ai fiec\u0103rui stat s\u0103 vad\u0103 c\u0103 tot ceea ce nu \u00eenseamn\u0103 dezvoltare a ideii na\u0163ionale \u00eentr-un mediu de complet\u0103 libertate se traduce, \u00een ultim\u0103 instan\u0163\u0103, \u00een \u00eens\u0103\u015fi prejudicierea ideii de na\u0163iune pe care spun c\u0103 o ap\u0103r\u0103. Lipsa lor de siguran\u0163\u0103 de sine \u015fi de \u00eencredere \u00een valoarea principiilor culturale \u015fi lingvistice ale na\u0163ionalit\u0103\u0163ii lor \u00eei conduce la a impune prin for\u0163\u0103 protec\u0163ionismul lingvistic, cultural \u015fi economic care, finalmente, sl\u0103be\u015fte propria na\u0163iune \u015fi o face s\u0103 pun\u0103 \u00een pericol procesul de concuren\u0163\u0103 liberal\u0103 cu alte na\u0163iuni. Na\u0163iunea se poate dezvolta \u015fi consolida doar \u00eentr-un mediu de libertate, iar cu c\u00e2t na\u0163ionali\u015ftii \u00ee\u015fi vor da mai repede seama de aceste principii esen\u0163iale, cu at\u00e2t mai rapid vor abandona tragicele politici care s-au adoptat p\u00e2n\u0103 acum, \u00een dauna propriilor lor na\u0163iuni \u015fi a altor na\u0163iuni cu care sunt obligate s\u0103 convie\u0163uiasc\u0103. Na\u0163ionalismul liberal nu este doar singura concep\u0163ie a na\u0163ionalismului compatibil\u0103 cu dezvoltarea na\u0163iunilor, dar constituie, pe deasupra, pentru viitor, unicul principiu de cooperare armonioas\u0103, pa\u015fnic\u0103 \u015fi fecund\u0103 \u00eentre toate grupurile sociale.<\/p>\n

 <\/p>\n

\n

Note:<\/p>\n

[*]<\/a>\u00a0Mul\u0163umim Editurii UAIC \u015fi lui Gabriel Claudiu Mursa pentru permisiunea public\u0103rii prezentului text. Acest eseu poate fi g\u0103sit \u00een variant\u0103 tip\u0103rit\u0103 \u00een dou\u0103 lucr\u0103ri ale autorului Jes\u00fas Huerta de Soto, publicate \u00een limba rom\u00e2n\u0103:\u00a0Teoria eficien\u0163ei dinamice<\/a>\u00a0\u015fi\u00a0Eseuri de economie politic\u0103<\/a>.<\/p>\n

[1]<\/a>\u00a0Publicat \u00een\u00a0Il Politico<\/i>, Pavia: University of Pavia, An LX, nr. 4 (175), octombrie-decembrie 1995, pp. 583\u2013598.<\/p>\n

[2]<\/a>\u00a0Am folosit termenul\u00a0liberal\u00a0<\/i>\u00een sensul tradi\u0163iei spaniole.<\/p>\n

[3]<\/a>\u00a0Astfel, se poate semnala cum Administra\u0163ia public\u0103 basc\u0103 , urm\u00e2nd exemplul legislativ al Navarrei, a redus\u00a0de facto<\/i>\u00a0impozitul pe succesiuni pentru basci, ceea ce presupune o foarte important\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire prin compara\u0163ie cu restul cet\u0103\u0163enilor Spaniei.<\/p>\n

[4]<\/a>\u00a0Asupra teoriei austriece a institu\u0163iilor sociale \u015fi a conceptului de societate, \u00een\u0163eleas\u0103 ca un proces spontan, se poate consulta Carl Menger,\u00a0Investigations into the Method of the Social Sciences with Special Reference to Economics<\/i>, New York, New York University Press, 1985, p. 158.<\/p>\n

[5]<\/a>\u00a0Asupra consider\u0103rii na\u0163iunilor ca ordini spontane sau subansambluri ale societ\u0103\u0163ii civile care concureaz\u0103 \u00een procesul social cu alte ordini na\u0163ionale se poate consulta cartea lui Ludwig von Mises,\u00a0Nation, State and Economy:<\/i>\u00a0Contributions to the Politics and History of our Time<\/i>, New York University Press, New York \u015fi London, 1983. Aceast\u0103 carte este traducerea \u00een englez\u0103 a c\u0103r\u0163ii ini\u0163iale publicate de c\u0103tre Ludwig von Mises imediat dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial, cu titlul\u00a0Nation,<\/i>Staat und Wirtschaft: Beitr\u00e4ge zur Politik und Geschichte der Zeit<\/i>, Manzsche Verlagsund Universit\u00e4ts-Buchhandlung, Viena \u015fi Leipzig 1919. Este foarte semnificativ c\u0103 aceast\u0103 important\u0103 carte a fost publicat\u0103, de asemenea, \u015fi \u00een italian\u0103 cu titlul\u00a0Stato, Nazione ed Economia<\/i>, Bollati Boringhieri, Torino, 1994. Ideile sugestive ale lui Mises asupra na\u0163ionalismului au fost ulterior dezvoltate \u00een remarcabila sa carte\u00a0Omnipotent Government: The Rise of the Total State and Total War<\/i>, Arlington House, New York 1969 (prima edi\u0163ie dateaz\u0103 din 1944 \u015fi a fost publicat\u0103 de c\u0103tre Yale University Press; exist\u0103 o traducere \u00een spaniol\u0103 a lui Pedro Elg\u00f3ibar publicat\u0103 sub titlul\u00a0Omnipotencia Gubernamental\u00a0<\/i>de c\u0103tre Editorial Hermes, Mexic, 1946). Mises a fost martorul avizat al gravelor evenimente care au condus la cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale \u015fi pe care, cu obi\u015fnuita sa perspicacitate, le explic\u0103 \u015fi comenteaz\u0103 cu mare profunzime \u00een cele dou\u0103 c\u0103r\u0163i men\u0163ionate.<\/p>\n

[6]<\/a>\u00a0Poate c\u0103 ar fi mai exact diagnosticul lui Fernando Pessoa care consider\u0103 c\u0103 \u00een Iberia exist\u0103 trei na\u0163iuni distincte, Castilia, Catalunia \u015fi na\u0163iunea galiciano-portughez\u0103, \u00eencadrate \u00een state diferite: Spania \u015fi Portugalia. Pessoa nu se refer\u0103 la na\u0163iunea basc\u0103, poate pentru c\u0103 o consider\u0103 o na\u0163iune \u00een recul, aproape total disp\u0103rut\u0103 \u015fi \u00eenglobat\u0103 \u00een altele. A se vedea articolele sale \u201cPara o ensaio \u2018Iberia\u2019\u201d \u015fi \u201cPrincipios do Nacionalismo Liberal\u201d, incluse \u00een Fernando Pessoa,\u00a0Obra Po\u00e9tica e em Prosa<\/i>, vol. III, Lello & Irm\u00e2o Editores, Porto 1986, pag. 979-1009 \u015fi 1125-1136.<\/p>\n

[7]<\/a>\u00a0\u00cen acest sens, a se vedea interesantul articol al lui Hans-Hermann Hoppe \u201eAgainst Centralization\u201d, publicat \u00een\u00a0The Salisbury Review<\/i>, iunie 1993, pag. 26-28. A se consulta, de asemenea, Murray N. Rothbard, \u2018Nations by Consent: Decomposing the Nation State\u2019, Journal of Libertarian Studies, vol. II, nr. 1, 1994, pp. 1\u201310.<\/p>\n

[8]<\/a>\u00a0Asupra beneficelor consecin\u0163e ale cre\u015fterii popula\u0163iei \u015fi imigra\u0163iei trebuie consultate lucr\u0103rile lui Julian L. Simon, mai precis,\u00a0Population<\/i>\u00a0Matters: People, Resources, Environment and Immigration<\/i>, Transaction Publishers, London, 1990 \u015fi\u00a0The Economic Consequences of Immigration<\/i>, Oxford: Basil Blackwell, 1989.<\/p>\n

[9]<\/a>\u00a0\u00cen aceast\u0103 situa\u0163ie se g\u0103se\u015fte majoritatea popula\u0163iei din Catalunia \u015fi, mai ales, din \u0162ara Bascilor, a c\u0103rei na\u0163ionalitate este, \u00een principal, castilian\u0103 \u015fi ale c\u0103rei drepturi politice nimeni nu le poate discuta, deoarece locuie\u015fte de ani \u015fi chiar genera\u0163ii \u00een respectivele zone geografice.<\/p>\n

[10]<\/a>\u00a0Acest fenomen este cel care se dore\u015fte a fi evitat de c\u0103tre liderii sociali\u015fti europeni, mai concret de Felipe Gonzalez, c\u00e2nd critic\u0103 dispre\u0163uitor \u201eEuropa comercian\u0163ilor\u201d care a fost proiectat\u0103 prin Tratatul de la Roma, \u015fi doresc crearea unui \u201espa\u0163iu social\u201d \u015fi interven\u0163ionist european.<\/p>\n

[11]<\/a>\u00a0Este sarcina statelor de a \u00eencadra \u00een cadrul exclusiv jurisdic\u0163ional ap\u0103rarea drepturilor personale \u015fi libertatea comer\u0163ului, interzic\u00e2nd, de exemplu, limit\u0103rile din orarele activit\u0103\u0163ilor comerciale \u015fi alte m\u0103suri de interven\u0163ie coercitiv\u0103 care au fost luate recent \u00een Catalunia \u015fi \u00een alte regiuni spaniole \u015fi care, prin natura lor, se g\u0103sesc mai bine protejate dec\u00e2t beneficele efecte ale concuren\u0163ei inter-regionale.<\/p>\n

[12]<\/a>\u00a0\u00cen cuvintele lui Mises : \u201eThe way to eternal peace does not lead through strengthening state and central power, as socialism strives for. The greater the scope the state claims in the life of the individual and the more important politics becomes for him, the more areas of friction are thereby created in territories with mixed population.\u00a0Limiting<\/i>\u00a0State power to a minimum, as liberalism sought, would considerably soften the<\/i>\u00a0antagonisms between different nations that live side by side in the same territory.\u00a0<\/i>The only true national autonomy is the freedom of the individual against the state and society. The \u2018statification\u2019 of life and of the economy leads with necessity to the struggle of nations.\u201d A se vedea\u00a0Nation, State and Economy<\/i>, p. 96.<\/p>\n

[13]<\/a>\u00a0Acest fapt este ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat istoric c\u00e2nd a fost impus protec\u0163ionismul catalan Castiliei liber-schimbiste sau \u00een cazul promulg\u0103rii Legii de suspendare a pl\u0103\u0163ilor, f\u0103cut\u0103 pe m\u0103sura exigen\u0163elor Cataluniei dup\u0103 falimentul B\u0103ncii din Barcelona, sau, mai recent, sprijinul politic al regimului dirijist \u015fi corupt care ocup\u0103 acum puterea \u00een Madrid \u00een dauna restului Spaniei, gra\u0163ie ajutorului na\u0163ionalismului catalan.<\/p>\n

[14]<\/a>\u00a0Dup\u0103 cum bine a demonstrat Ludwig von Mises, \u201ewithin a system of interventionism the absence of inter-State trade barriers shifts the political centre of gravity to the federal government\u201d. A se vedea\u00a0Omnipotent Government<\/i>, pag. 268 \u015fi altele, \u00een care se explic\u0103 detaliat motivele pentru care teoria economic\u0103 face ca, \u00eentr-un mediu al libert\u0103\u0163ii comer\u0163ului, m\u0103surile de interven\u0163ie \u015fi socializare s\u0103 fie mereu d\u0103un\u0103toare na\u0163iunilor care constituie statul \u015fi \u00een favoarea centrului politic.<\/p>\n

[15]<\/a>\u00a0\u201eA nation that believes in itself and its future, a nation that means to stress the sure feeling that its members are bound to one another not merely by accident of birth but also by the common possession of a culture that is valuable above all to each of them, would necessarily be able to remain unperturbed when it saw individual persons shift to other nations. A people conscious of its own worth would refrain from forcibly retaining those who wanted to move away and from forcibly incorporating into the national community those who were not joining it of their own free will. To let the attractive force of its own culture prove itself in free competition with other peoples – that alone is worthy of a proud nation, that alone would be true national and cultural policy. The means of power and of political rule were in no way necessary for that.\u201d Ludwig von Mises,\u00a0Nation, State and Economy<\/i>, p. 76. Rareori s-au scris cuvinte mai pre\u0163ioase, mai curajoase \u015fi mai exacte dec\u00e2t acestea ale lui Ludwig von Mises \u00een leg\u0103tur\u0103 cu conceptul \u015fi idealul na\u0163ionalismului liberal.
\n\u00a9 Institutul\u00a0Ludwig von Mises<\/em>\u00a0– Rom\u00e2nia
\nOpiniile exprimate de autor \u00een acest articol nu sunt numaidec\u00e2t \u015fi ale Institutului\u00a0Mises<\/em>\u00a0– Rom\u00e2nia.<\/p>\n","protected":false},"featured_media":0,"parent":1258,"menu_order":0,"template":"","article-language":[1286],"class_list":["post-3040","articulo","type-articulo","status-publish","hentry","article-language-romanian"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.jesushuertadesoto.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/articulo\/3040","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.jesushuertadesoto.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/articulo"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.jesushuertadesoto.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/types\/articulo"}],"up":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.jesushuertadesoto.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/articulo\/1258"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.jesushuertadesoto.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3040"}],"wp:term":[{"taxonomy":"article-language","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.jesushuertadesoto.com\/en\/wp-json\/wp\/v2\/article-language?post=3040"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}